Firmele au vândut mai mult, dar pe pierderi pentru că materiile prime s-au scumpit.
O ipoteză privind diferenţa între datele preliminare şi cele semidefinitive ale PIB-ului pe 2011 este majorarea pierderilor companiilor, care au cumpărat mai scump şi nu au avut cum să transmită în preţul final majorările de preţuri la achiziţie.
"Este un fenomen pe care nu l-am mai întâlnit în 20 de ani de când fac conturile naţionale. Am stat o lună de zile şi am analizat iarăşi toate datele, din mai multe puncte de vedere. 2011 a fost unul special, ceva s-a întâmplat. Structura economiei a fost diferită faţă de cea din anii anteriori", a mărturisit ieri pentru Ziarul Financiar unul din specialiştii Institutului de Statistică, responsabil cu calculul celui mai important indicator din România, produsul intern brut.
O ipoteză a neîndeplinirii estimărilor preliminare este volumul mare al pierderilor companiilor din 2011, cauzate pe de o parte de preţurile mai mari la materii prime şi netransmiterii acestora în preţurile finale, iar pe de altă parte de pierderile masive raportate de bănci. Alte companii, precum Petromidia sau Petrotel Lukoil, şi-au făcut o politică din a înregistra pierderi de sute de milioane de euro în fiecare an. În plus, şi companii de stat precum RADET, CFR SA sau CFR Marfă au raportat pierderi mari.
Statistica a măsurat doar volumul de activitate în martie 2012, dar pierderile le-a putut evalua abia după ce a avut la dispoziţie bilanţurile companiilor, care
s-au dovedit într-o mult mai mare măsură pe pierderi decât se aştepta pentru că au crescut preţurile la materia primă. Altfel spus, degeaba ai activitate economică în creştere în valoare nominală dacă rezultatul este negativ şi nu ai valoare adăugată, deci nu ai PIB.
Pentru toţi cei care urmăresc evoluţia datelor macroeconomice, publicarea aşa-numitelor date semidefinitive pe 2011 de către Institutul Naţional de Statistică în decembrie 2012, cu un PIB de 556 miliarde de lei, mai redus cu 22 de miliarde de lei decât anunţase Statistica în martie 2012, a fost un şoc. Acum iese la iveală faptul că şi pentru oamenii care au elaborat acest indicator a fost dificil de explicat această diferenţă uriaşă. "Chiar Anuarul Statistic a plecat mai târziu în tipar pentru că am ţinut să verificăm aceste date", a spus sursa citată. Consecinţa a fost până la urmă demiterea şefului INS
Astfel, când Statistica livrează datele preliminare ale PIB, se bazează în evaluarea consumului intermediar pe structura acestuia din anii trecuţi. "Această structură nu a mai corespuns. Indicele de preţ la consumul intermediar a fost mai mare decât indicele de preţ la producţie. Ca să vă dau un exemplu, un agent economic care face un strung a plătit mai mult pe materia primă, oţel, dar nu a transmis mai departe în preţurile finale creşterea de preţ", a explicat sursa citată.
Deci, o explicaţie a evoluţiei sub aşteptările iniţiale, din martie, ale PIB-ului pe 2011 este faptul că deşi producţia finală a fost mai mare, consumul intermediar a avut o creştere nominală mai mare decât se estima iniţial. Ca urmare, valoarea adăugată brută, adică PIB-ul, care se obţine din scăderea din producţia finală a consumului intermediar, a fost mai redus faţă de estimările iniţiale.
PIB-ul este de fapt pentru economie ceea ce este profitul pentru o companie.
Dacă vinzi 1.000 de îngheţate cu 5 lei bucata, ai o cifră de afaceri de 5.000 de lei, dar una este ca producţia fiecărei îngheţate să coste 2 lei, caz în care obţii un profit de 3.000 de lei, şi una este ca fiecare îngheţată să coste 3 lei, deci profitul rămas în buzunare să fie de 2.000 de lei.
Cam asta s-a întâmplat cu datele despre 2011 pe care le-a calculat Statistica: iniţial, ştiind producţia finală de îngheţate şi preţul lor de vânzare, a dedus profitul (valoarea adăugată, PIB-ul) bazându-se că ponderea costurilor în total vânzări va fi la fel ca în 2010 şi 2009. Dar nu a fost la fel. Laptele a costat mai mult, deci consumul intermediar a fost mai mare. Şi deci ceea ce a rămas a fost mai puţin. Ca urmare, PIB-ul a fost în cele din urmă mai mic decât se aştepta Statistica.
Astfel, în martie 2012 Statistica a estimat o valoare a producţiei finale pentru 2011 de 1.137 de miliarde de lei, iar în decembrie 2012, la datele semidefinitive, a calculat că producţia finală este de 1.132 miliarde de lei, deci o diferenţă imperceptibilă. Însă între timp a calculat mai corect consumul intermediar, a cărui valoare s-a modificat de la 627 de miliarde de lei la 645 de miliarde de lei, deci ce a mai rămas ca valoare adăugată, adică PIB-ul, a scăzut.
Explicaţia de bază? Firmele şi-au păstrat cifra de afaceri în 2011, dar au devenit mai puţin rentabile. Au trecut pe pierderi. Iar aceasta Statistica nu putea să o constate decât după analiza indicatorilor profit şi pierderi, care au fost puşi la dispoziţie după iunie-iulie 2012, data de depunere a bilanţurilor contabile. "De fapt, aceasta este şi explicaţia pentru care datele preliminare nu sunt importante ca valoare nominală, ci doar ca indicaţie de creştere sau de scădere. Întotdeauna pot fi astfel de creşteri sau scăderi la valoare nominală, pentru că în luna martie nu avem la dispoziţie decât extrapolări, iar datele infra-anuale (datele lunare) se aplică unei structuri a economiei, adică unor ponderi a consumului intermediar în total consum, pe baza parcursului din 2010", a mai explicat sursa citată.
Şi într-adevăr, analiza bilanţurilor companiilor româneşti arată că în 2011 cele 590.000 de firme înregistrate în România au avut o rată a profitului net consolidat de doar 0,5%, faţă de 1,6% în anul anterior, conform companiei Expense Reduction Analysts România.
La 226 de miliarde de euro cifră de afaceri consolidată a companiilor în 2011, profitul net consolidat (dat de suma pierderilor şi a câştigurilor totale ale companiilor) a fost de 1,6 miliarde de euro. De fapt, numai jumătate din companii au fost pe profit, cu un profit net total de 11,8 miliarde de euro, iar cealaltă jumătate au fost pe pierderi, cu 10,6 miliarde de euro pierderi totale. În 2010, cifra de afaceri consolidată a companiilor din România a fost de 195 de miliarde de euro.
Nu întâmplător spunea fostul ministru al finanţelor Florin Georgescu, la sfârşitul anului trecut, că din PIB lipsesc 10 miliarde de euro profituri nerealizate de întreprinderile româneşti.
De altfel, conform calculelor ZF, primele 10 companii ca pierderi din 2011 au avut minusuri totale de 1,5 miliarde de euro. Nouă din cele 10 companii şi-au majorat pierderile în 2011 faţă de 2010. Problema este că doar patru din aceste companii sunt cu capital de stat: RADET, CFR SA, CFR Marfă şi CN a Huilei. Volksbank şi BCR au raportat împreună pierderi de 1,2 miliarde de lei, în condiţiile în care în 2012 BCR fusese pe profit, iar Volksbank pierduse 443 milioane de lei.
Pierderi uriaşe înregistrează an de an, tot mai accentuate, rafinăriile Rompetrol şi Petrotel-Lukoil.
În 2011 Petromidia a avut pierderi de 750 milioane de lei, faţă de 650 de milioane de lei în 2010, iar Petrotel-Lukoil de 400 de milioane de lei, faţă de 303 milioane de lei în 2011.
Până acum niciun oficial de la Finanţe nu a explicat dacă analizează în vreun fel situaţia acestor companii care raportează pierderi de la an la de sute de milioane de euro. În afară de minusul la PIB, aceste pierderi creează minus şi la bugetul de stat.
Pe de altă parte, 2011 a fost un an în care preţul materiilor prime a crescut considerabil, iar multe companii nu a au transmis mai departe creşterea de preţuri.
Preţul petrolului a crescut în lei cu 34% în 2011 faţă de 2010, dar preţul benzinei a crescut cu doar 22%, în timp ce preţul la oţel a crescut cu 19% în euro în 2011 faţă de 2010. Preţul la zahăr brut a crescut cu 31%.
"În 2011 nu ne-am permis să creştem preţurile la zahărul produs finit în acelaşi ritm cu evoluţia materiei prime, aşa că am umblat la profit. Noi lucrăm foarte mult cu zahăr brut (materie primă) care vine din import şi depinde de cotaţia de la New York. Absolut orice companie care vrea să îşi păstreze cota de piaţă şi vânzările indexează preţurile cu întârziere faţă de evoluţia costurilor", a explicat Emilian Dobrescu, reprezentant general al producătorului austriac de zahăr Agrana, companie cu afaceri de peste 220 mil. euro în România la sfârşitul anului 2011.
Preţul mediu la grâu a fost în 2011 de 225 euro/tonă, cu 28% mai mare faţă de anul anterior.
INS calculează de 22 de ani PIB-ul, dar niciodată nu a avut o asemenea diferenţă între datele preliminare din martie şi cele semidefinitive din decembrie
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
