Companii

Povestea unui eşec: cum ne-au închis ungurii centrul de servicii financiare ING de la Cluj, care urma să angajeze 1.000 de oameni

Autor: Laurentiu Cotu

22.04.2011, 21:02 657

Centrul urma să preia operaţiunile de back-office pentruclienţii fondului de pensii private obligatorii administrat de INGîn Ungaria, însă guvernul condus de premierul ungar Viktor Orban adecis folosirea celor aproximativ 11 miliarde de euro - valoareaactivelor deţinute de fondurile de pensii private - pentruacoperirea găurilor din buget şi pentru reducerea datoriei publice(care ajunsese la 80% din PIB, cea mai ridicată din Europa deEst).

Guvernul ungar a motivatnecesitatea preluării în administraţia statului a activelorfondurilor de pensii private (aşa-numitul pilon II) prin faptul cătocmai acest sistem a creat deficite bugetare şi datorie publică,8% din salariul brut al fiecărui angajat mergând în siste mul depensii private.

"În ciuda speculaţiilor dinpresă, dorim să precizăm că un motiv de bază în luarea deciziei deînchidere a centrului de servicii din Cluj a fost contextulmacroeconomic la nivel european, respectiv prelungirea recesiuniipeste aşteptările noastre iniţiale.Mai mult, unele dintre ţările alecăror procese urma a fi transferate în ING SCE au fost subiectulaplicării unor măsuri legislative cu efecte radicale în ceea cepriveşte sistemele de pensii private", a declarat pentru ZFTransilvania Raluca Deac, ofiţer de comunicare al ING ServiceCenter Europe.

Nu au fost menţionate ţărileunde au fost luate măsuri legislative, dar în Ungaria a fost ceamai mare schimbare Paradoxal însă, Ungaria a ajuns în aceastăsituaţie din cauza crizei financiare, generată de asumarea unorriscuri prea mari de către marile bănci.De altfel, chiar grupul ING a fostnevoit să accepte de la statul olandez un ajutor financiar de 10miliarde de euro în 2008.

Ar fitrebuit să aibă 1.000 de angajaţi şi 11 milioane de clienţi în doiani

Centrul de servicii al ING afost deschis pentru a unifica activităţile departamentelorfinanciar, IT, operaţiuni şi risc din 7 ţări: Cehia, Slovacia,Ungaria, Polonia, Spania, Grecia şi România. Până în prezent, aufost transferate procesele din Cehia şi Slovacia şi ar urma ca înacest an să fie transferate operaţiunile din Ungaria. Unitatea arfi trebuit să aibă 1.000 de salariaţi până la finele lui 2013, iaroficialii ING estimau că numărul de clienţi va ajunge la 11milioane, în condiţiile funcţionării centrului la capacitatemaximă.

Potrivit reprezentanţilor ING,transferul de operaţiuni înapoi în Cehia şi Slovacia se vadesfăşura pe parcursul următoarelor luni, pentru "a se asigura unproces organizat şi eficient", urmând ca centrul de la Cluj sărămână funcţional până în momentul finalizării acestoroperaţiuni.

Conducerea centrului deservicii de la Cluj a ţinut să precizeze că activităţile bancare,precum şi diviziile de asigurări şi pensii ale ING nu sunt afectatede decizia de a închide centrul de servicii dinCluj-Napoca.

Întrebaţi de Ziarul Financiarla cât se ridică costurile de transfer ale operaţiunilor înapoi înCehia şi Slovacia, oficialii centrului de servicii de la Cluj auspus că "ING nu divulgă informaţii cu privire la valoareainvestiţiilor sale".

Totodată, reprezentanţii INGau mai spus că decizia ING Insurance Central and Rest of Europe dea înceta activităţile de la Cluj nu a fost luată din cauza locaţieiacestui centru, a schimbărilor legislative din România sau a unorpresiuni din partea unităţilor de business ale ING din ţările alecăror centre urma să fie închise.

Reprezentanţii ING au mai spuscă evoluţiile economice şi legislative în unele dintre ţările alecăror procese urma a fi transferate în ING SCE au redusconsiderabil eficienţa previzionată de operare a unui centruregional de servicii şi au determinat o reorientare a atenţieidinspre centralizarea operaţiunilor înspre creşterea flexibilităţiiîn întâmpinarea nevoilor clienţilor, cel mai bine realizată lanivel local.

La inaugurarea ING ServiceCenter Europe din toamna anului trecut, reprezen tanţii companieispuneau: "Municipiul Cluj-Napoca a fost ales după criterii binestabilite pe care multe oraşe din alte ţări din regiune nu le-auîntrunit, dovedindu-se a fi locul cel mai potrivit pentru proiectulnostru. Aceste condiţii se referă la o combinaţie unică de limbistrăine vorbite, calitate şi costuri competitive, forţă de muncăspecializată sau expansiunea aeroportului din Cluj", declarau anultrecut oficialii ING.

Dinangajaţii actuali 10% şi-au găsit deja altceva delucru

Decizia celor de la ING de aînchide centrul de servicii de la Cluj este surprinzătoare încondiţiile în care compania anunţa la începutul acestui an că vacontinua planificările iniţiale, urmând ca până la finele lui 2013ING Service Center Europe să numere aproximativ 1.000 deangajaţi. Maimult, ING SCE intenţiona să angajeze în 2011 peste 400 de oamenidupă ce anul trecut au fost recrutate circa 185 de persoane (înprezent 18 din cei 185 de oameni care au fost recrutaţi de INGpentru centrul de servicii de la Cluj şi-au găsit alte locuri demuncă).

"Folosim diverse metode derecrutare, de la anunţurile clasice pe site-urile de specialitate,recomandările interne, agenţiile de recrutare până la reţelele desocial media. Totodată, putem spune că foarte mulţi dintrecandidaţi au aplicat în mod direct pe site-ul nostru. Suntem îndiscuţii cu mai multe facultăţi în vederea unor parteneriate petermen lung, în urma cărora sperăm să găsim cei mai potriviţioameni", anunţau la începutul acestui an repre zentanţii INGService Center Europe. În prezent, în urma deciziei de închidere acentrului de servicii ING de la Cluj, 167 de persoane au desuferit.

"Aşa cum am anunţatimediat după decizia oficială a ING de a închide centrul regionalde servicii din Cluj, impactul asupra celor 167 de persoaneangajate în acest moment este regretabil. ING SCE şi-a luatangajamentul de a-şi susţine angajaţii în următoarele luni învederea găsirii unui nou job.Înacest sens am creat un job center", a spus Raluca Deac.

Reprezentanţii ING spun că prin intermediul acestuijob center angajaţii primesc informaţii periodice cu privire la noiposturi disponibile pe piaţă (atât în România, cât şi înstrăinătate) şi suport în aplicarea lor. Echipa de HR a ING SCEasistă angajaţii prin şedinţe individuale de consiliere în carieră,incluzând suport pentru scrierea şi îmbunătăţirea CV-uriloracestora, dar şi tehnici de prezentare la un interviu. Compania maioferă traininguri soft skills, cursuri tehnice şi de limbi străine,dar şi o platformă online pentru elearning.

Vin iar pe piaţă proaspăt absolvenţi de facultate,cunoscători de limbi străine

Peste 90% din angajaţii centrului ING au studiisuperioare şi sunt vorbitori de limbi străine. Aproximativ jumătatedintre aceştia s-au mutat din alte oraşe, în condiţiile în caresalariul mediu al unui angajat al ING Service Center Europe estepeste media venitului mediu pe economie, la acesta adăugându-sebonusurile oferite de companie.

Anul trecut, un angajat din outsourcing de pe opoziţie de entry-level câştiga, în medie, 1.200 de lei (285 deeuro) net pe lună, iar salariul putea creşte până la 1.600 de lei(380 de euro) net pe lună dacă angajatul mai cunoaşte o limbăstrăină în afară de engleză, conform informaţiilor primite în 2010de la firmele de recrutare. Conducerea ING Service Center Europe nua dorit să ofere informaţii privind valoarea salariilor angajaţilorde la Cluj, spunând că remuneraţiile au fost stabilite înconformitate cu politicile de salarizare ale ING.

Oamenii care lucrează în centrul regional deservicii de la Cluj au carte de muncă, fiind însă angajaţi pe operioadă nedeterminată.

În proporţie de 70-80% recrutările erauinternalizate prin depar tamentul de resurse umane, ING ServiceCenter Europe, de recrutarea angajaţilor mai ocupându-se şicompaniile de HR Manpower şi Lugera&Makler. Nici reprezentanţiiManpower nu au dorit să facă publice informaţii legate decontractele angajaţilor ING SCE, spunând că există anumite clauzede confidenţialitate.

ING Service Center Europe trebuia să se ocupe deraţionalizarea şi optimizarea operaţiunilor din regiune,îmbunătăţirea serviciilor pentru clienţi şi creşterea eficienţeiactivităţii de asigurări de viaţă.

Unitatea de la Cluj trebuia să unifice activităţiledepartamentelor financiar, IT, risc şi operaţiuni, oferind serviciicomune de back-office pentru clienţii de asigurări din ţările dinEuropa Centrală. La momentul demarării proiectului, princentralizarea mai multor servicii la Cluj- Napoca, ING vroia săobţină o reducere a costurilor operaţionale la nivelul com paniilorde asigurări de viaţă pe care le deţine în regiune.

ING Service Center Europe şi-a început activitateaanul trecut în incinta clădirii de birouri Amera Tower dinCluj.

Imobilul are 12 niveluri, şi o suprafaţă totală de8.900 mp din care suprafaţa utilă închiriabilă este de 5.800mp.Proiectul Amera Tower a fost dezvoltat de omul de afacericlujean Adam Ambrus în urma unei investiţii de circa 5 mil. euro.ING România este parte a ING Group din Olanda care oferă serviciibancare, asigurări şi management al activelor pentru 85 de milioanede clienţi din peste 40 de ţări.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO