Companii

"Primul Siloz" nu este functional - Fermierii incearca sa vanda recoltele rapid pentru ca au nevoie de bani sa-si achite creditele

08.11.2009, 23:17 323

Programul "Primul siloz", de creditare a fermierilor pe bazastocului de cereale, lansat in iulie anul acesta, nu functioneaza,proprietarii depozitelor acreditate spunand ca pana in prezent nuau primit nicio solicitare din partea fermierilor.
"Am muncit degeaba. Estimarile au fost optimiste la inceput pentruca fermierii nu mai erau fortati sa vanda produsele direct larecoltare. Cererea si oferta i-au dezamagit insa pe fermieri, careau preferat sa isi vanda repede produsele pentru a-si achitacreditele la banci", a declarat pentru ZF Alin Giuca,administratorul Cerealcom Olt Slatina, care detine un siloz de44.000 de tone in Potcoava si depozite de circa 18.400 de tone inMihailesti.
Giuca spune ca un motiv al nefunctionalizarii acestui program estesi perioada foarte lunga de la recoltare pana la valorificareaproduselor.
Fermierii nu pot astepta cateva luni pana sa-si vanda produsele cuun pret mai mare, pentru ca au de platit furnizorii de inputuri saupentru ca trebuie sa cumpere materialul pentru urmatorul ciclu deproductie. "Nu cred ca va fi functional pentru ca nimeni nu seimplica. Nu exista consum intern, apelam la importuri, bancile vorsa obtina doar profit, nu ajuta taranul cu nimic", concluzioneazaadministratorul Cerealcom Olt Slatina, care a obtinut licentapentru silozurile sale in septembrie.
"Nu am primit nicio solicitare pana acum. Pe fondul crizei, oameniisunt mai retinuti in a accesa credite", completeaza si MihaelaZamfir, director de productie in cadrul Boromir, una dintre primelecompanii care au obtinut in august licente de depozitare pentrusilozuri cu o capacitate de 8.300 de tone.

Fara marfa in silozuri
Programul lansat de Ministerul Agriculturii in colaborare cu cel alfinantelor si Fondul de Garantare a Creditului Rural promiteaoricarui producator agricol ca poate lua credite de la banci cuajutorul unor certificate de garantare eliberate de depozitarii lacare hotarasc sa-si depuna marfa. In tot acest timp, de cand a fostlansat programul, depozitarii au intocmit acte pentru a filicentiati, au platit pentru licentiere, dar au ramas cu carnetelede garantare fara ca vreun fermier sa isi aduca marfa in silozurilelor.
Dupa licentiere, depozitarii au facut "coada" la Fondul deGarantare pentru a primi certificatele de depozit, pana innoiembrie distribuindu-se circa 600 de certificate pentru nouaoperatori, potrivit FGCR. Ceilalti au asteptat clientii, care insanu au aparut. "Nu stiu niciun fermier sa fi accesat credite.Trebuie mai intai sa ne rambursam creditele pe care le avem deja.Nu pot sta cu cerealele in asteptarea unui pret mai bun pentru cabancile ne bat la usa", explica Florin Zanoaga, un fermier care isivinde cu 98 de euro tona de grau si cu 90 de euro tona de porumbprin intermediul unor site-uri de specialitate.

Arunca responsabilitatea
Nici autoritatile nu au un raspuns mai exact la intrebarea: "Catifermieri au beneficiat de certificatele de depozit?". MinisterulAgriculturii spune ca Fondul de Garantare stie exact daca fermieriiau luat credite prin acest program, FGCR spune ca "pana in prezentnu avem raportari de la operatori cu privire la distribuireacertificatelor", dar ca ministerul de resort poate oferi date cuprivire la cantitatea de seminte pe care depozitarii licentiati audepozitat-o, in timp ce Asociatia Romana a Bancilor (ARB) are unraspuns evaziv, dand vina pe faptul ca pretul la cereale nu a foststabilit. "Din cate stiu, nu s-au luat credite pana acum. In catevazile se va definitiva documentatia pentru a se da drumul acestuiprogram. Este vorba de calcularea pretului, nu tine de noi asta",explica Radu Gratian Ghetea, presedintele ARB.
Fermierii stiu ca mai mult pierd, tinand cont de taxele dedepozitare si de faptul ca indicii calitativi sunt mai slabi dupace isi retrag marfa, iar valoarea este mult mai mica decat pretulde interventie de 101 euro/tona. "In plus iar vorbim de credite, dedobanzi. Am deja un credit pentru achizitia de tractoare de 200.000de lei si trebuie sa dau zilnic 22.000 de lei. Am platit euro labanci cu 42,7,de lei, iar mie mi se deconteaza la 37,3 lei/euro.Vindem productia pentru ca ne trebuie bani. Acum semanam grau faraingrasaminte, am de dat 300.000 de lei furnizorului de samanta sierbicide si ma gandesc cu ce o sa-l platesc", explica AlexandruMeszaros, care cultiva 100 de hectare cu grau.
"Nu ne asteptam ca in acest an sa fie functional programul pentruca nici productiile nu au fost atat de bune. In cazul unorproductii bune, cantitatile mari nu pot fi vandute, iar fermieriivor apela la silozuri si implicit la acest program", crede siGheorghe Nica de la Intercereal, companie care a cerut licentapentru o capacitate de 28.000 de tone.

Programul "Primul siloz"
Pana pe 5 august, data limita de depunere a cererilor pentruacordarea licentelor de depozit, au fost depuse 270 de cereripentru o capacitate de depozitare de 5,3 mil. tone. 159 dintreacestea au primit licente de depozit, capacitatea aferenta acestoraajungand la 3,4 mil. tone, potrivit datelor furnizate de MinisterulAgriculturii. Cu toate acestea, in prezent depozitele si silozurilesunt umplute cu productia proprie a companiilor care le detin saucu cerealele unor fermieri care nu au vrut sa apeleze la programul"Primul siloz".

Presiunea creditelor
"Nu stiu niciun fermier sa fi accesat credite. Trebuie mai intai sane rambursam creditele pe care le avem deja. Nu pot sta cucerealele in asteptarea unui pret mai bun pentru ca bancile ne batla usa", explica Florin Zanoaga, un fermier care isi vinde cu 98 deeuro tona de grau si cu 90 de euro tona de porumb prin intermediulunor site-uri de specialitate.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO