Producătorii români au şansa de a exporta în orice ţară din Uniunea Europeană datorită procedurii de înregistrare a produselor şi a faptului că sunt certificaţi GMP (good manufacturing practice), standarde pe care le respectă fabricile din UE.
„Producătorii români ar trebui să profite mult mai mult de situaţia actuală. Noi suntem foarte focalizaţi pe România şi uităm că avem oportunităţi. Alţii, chinezi, indieni, coreeni, ar face orice pentru un GMP european. E momentul să profităm, nu numai să vină alţi producători în România ca piaţă de desfacere, ci să meargă şi în sens invers, unde plusvaloarea rămâne în România“, a spus Marius Savu, preşedintele Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale.
El a fost prezent la evenimentul ZF Pharma Summit organizat de ZF în parteneriat cu ARPIM, LAWG, Campania „Sănătatea-i cel mai bun prieten“, Roche, TotalSoft, eMAG, Edenred, Opel, Răzvan Dincă & Asociaţii, Orange, Ionescu Sava, Farmexpert, Terapia, Platforma Europeană de Dezvoltare.
Unul dintre exportatorii români de medicamente este Antibiotice Iaşi, companie controlată de Ministerul Sănătăţii, care anul acesta estimează livrări externe de 23,5 mil. dolari. Ioan Nani, directorul general al companiei, este de părere că statul român a pierdut mult la capitolul producţie de medicamente pentru că nu a avut o politică coerentă în dezvoltarea industrială.
„În perioada 1997-1998 se discuta despre apariţia a două companii mari, dar la momentele respective s-au pierdut acele oportunităţi. În prezent, Antibiotice Iaşi poate să crească, să devină un jucător regional, dar nu poate să o facă de una singură. Noi trebuie să atragem investitori, să vorbim cu ei, să vedem ce gânduri şi nevoi au. De 20 de ani ne tot vindem în loc să aducem investitori pentru dezvoltare“, a spus Nani.
El a spus că o problemă este reprezentată de faptul că în România nu se tratează cauza, ci efectele, spre deosebire de politica dusă de americani în acest domeniu.
„Americanii au tratat cauza, au un sistem foarte sever, nu mai umblă cu taxe de tip clawback“, a adăugat el.
Petru Crăciun, directorul general al Cegedim România, spune că evoluţia din ultimii zece ani a pieţei farma de la 1 mld. euro la peste 2,5 mld. euro este normală, iar creşterea preţului mediu ponderat reprezintă de fapt o aliniere.
„Pentru a încerca să înţelegem trebuie să ne uităm la evoluţia preţului mediu ponderat, unde avem trei perioade distincte. Până în 2004 a fost o problemă de nevoie şi aprovizionare. Ulterior am avut o perioadă de creştere, care a avut mai mulţi factori ajutători: creşterea eocnomică, creşterea de atractivitate în perspectiva aderării la UE, însă pentru industrie a fost importantă introducerea normelor GMP. (…) În 2008-2009, piaţa a ajuns la o valoare unde nu a beneficiat de destulă susţinere. Din acest punct au început măsuri menite să ţină situaţia în echilibru. Marile companii au decis să susţină piaţa românească“, a spus Petru Crăciun.
El notează că piaţa a frânat în 2012 în unităţi şi valoare din cauza taxei de clawback.
„Dacă un medicament costă până în 100 de lei, pacientul îl cumpără indiferent de ajutorul statului. La cele de 250 de lei, pacientul cumpără de obicei doar dacă e ajutat şi de stat“, a mai spus Crăciun.
Datele citate de Cezar Irimia, Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), arată că în România există două milioane de bolnavi de hepatită, 1,5 milioane care suferă de diabet, dar şi alţi pacienţi cu boli cronice care suferă din cauza sistemului.
Consolidare în distribuţie şi retail
Dacă şansa producătorilor români este exportul, distribuţia şi retailul trec printr-o perioadă de consolidare.
În România sunt înregistrate peste 6.000 de farmacii, însă dintre acestea aproape 4.500 sunt active cu adevărat, iar marja de profit a unei farmacii locale nu este suficient de mare pentru un business sustenabil.
În ceea ce priveşte businessul distribuitorilor de medicamente, managerii spun că piaţa se va consolida şi că vor exista 3- 4 mari jucători.
„De câţiva ani încoace se încearcă o creştere a consumului de produse generice, care nu se realizează. O astfel de trecere pentru distribuitori ar însemna costuri mult mai mari. Costurile de transport sunt aceleaşi indiferent de preţul medicamentului. (...) Este evident o consolidare a pieţei farma. În România e loc pentru trei, maxim patru distribuitori importanţi. Este o anomalie a pieţei locale faptul că sunt atât de multe depozite, dat fiind preţul aplicat în România. Motivul este exportul către alte ţări. Volumul de export paralel variază între 450 şi 600 de milioane de euro în 2012. Respectivele medicamente vin în România şi pleacă înapoi în Europa“, a spus Iulian Trandafir, directorul general al Farmexpert.
Pe de altă parte, Robert Popescu, CEO al A&D Pharma, spune că s-au găsit aproape un miliard de euro pentru reducerea termenului de plată de la 270-300 de zile la 90 de zile şi se pare că această măsură va continua.
„Din perspectiva mea, reducerea termenelor de plată ar fi fost mai puţin importantă. Ca om de business, când văd că un sistem funcţionează, nu mă apuc să fac îmbunătăţiri decât dacă e nevoie. Chiar şi cu întârzieri, termenul de plată nu a fost un motiv pentru care să nu existe toate medicamentele în piaţă. S-a găsit o soluţie astfel încât piaţa să fie stabilă chiar dacă statul plătea cu întârziere. Nu contest utilitatea reducerii termenelor de plată. Dar aceste resurse înseamnă un împrumut care trebuie finanţat. Din perspectiva mea, nu era cazul unui efort atât de mare“, a adăugat Popescu.
Creşterea cheltuielilor cu medicamentele se vede şi în bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate care în 2013 va fi cel mai mare din istoria instituţiei.
„Probabil vom avea cea mai mare cheltuială din sănătate, din bani publici, după 1990. Totuşi nemulţumirea există, pe bună dreptate, pentru că sunt anumite cereri legitime. (…) Nu ştiu dacă situaţia se va schimba spectaculos în anii următori decât dacă reuşim să colectăm mai bine, cu o schimbare pozitivă în comportamentul oamenilor, un succes în reforma ANAF şi un grad mai mare de bunăstare, care majorează contribuţiile“, a spus Cristian Buşoi, preşedintele CNAS.
Din punct de vedere tehnic, businessul jucătorilor de pe piaţa farma din România, prin comparaţie cu alte industrii, este rezonabil, iar distribuţia de medicamente are o performanţă remarcabilă, a spus Liviu Drăgan, directorul general al producătorului local de software TotalSoft.
„Fără existenţa lanţurilor într-o ţară săracă aşa cum este România, organizarea pentru distribuţia medicamentelor ar fi fost mult mai dificilă din punct de vedere tehnic. Business-ul jucătorilor din farma formează o piaţă foarte efervescentă. Simţim o cerere permanentă din partea acestui domeniu“, a adăugat Drăgan.
Eugen Nicolăescu, ministrul sănătăţii
Avem cel mai mare număr de absolvenţi de medicină din UE, dar când termină facultatea, avem un număr de locuri limitat la rezidenţiat, ceea ce înseamnă că facem cu bună ştiinţă şomeri. Trebuie să schimbăm complet statutul absolventului de medicină, finalizăm în două săptămâni un proiect de lege în acest sens care va merge spre Guvern, apoi spre Parlament.
O mare parte din contribuţiile din RCA ar trebui transferate la sectorul medical de urgenţe. Cele mai multe accidente rutiere se finalizează cu traume care au nevoie de îngrijiri medicale de urgenţă. Probabil până la sfârşitul anului vom realiza formele tehnice ale unui astfel de transfer.
Pachetul serviciilor medicale de bază va fi pus pe site pe 1 octombrie. Vom începe atunci dezbaterea publică. Sunt spitale care mint Casa de asigurări şi modifică indicele de complexitate al cazurilor. Modifică foile de observaţie, deşi nu au competenţe să facă acele operaţiuni. Şi totuşi Casa a decontat acele operaţiuni. Încercăm ca pachetele suplimentare să fie gestionate de asigurătorii privaţi, care se vor comporta tot precum nişte case, dar nişte case private.
Multe farmacii vor o reglementare a excesului de publicitate la medicamente. La comerţul cu medicamente online, am scăpat de sub control un aspect: dacă se vând online şi medicamente care nu se pot elibera decât cu reţetă medicală, atunci avem o problemă.
Sorin Oprescu, primarul general al Capitalei
Fiecare putere politică începea, înainte de alegeri, cu ideea că sănătatea e prioritatea absolută. Nu a fost aşa, iar din patru în patru ani datoriile s-au rostogolit şi au existat ani în care sistemul sanitar, din punctul de vedere al medicaţiei şi uneori al aparaturii, a fost susţinut de producătorii de medicamente. S-au dezvoltat sisteme de monitorizare la domiciliu, pentru reducerea cheltuielilor din spital.
La viitoarea regionalizare, trebuie să se ţină cont de un spital-pilon al fiecărei regiuni, cu un spital de asistenţă cronică şi cred că putem intra în linie dreaptă, să ne ţinem doctorii acasă, să îi trimitem la studii şi să se întoarcă, pentru că ceea ce s-a întâmnplat în ultimii ani este o emigrare economică. Oamenii nu mai suportă păcăleala şi nu mai cred într-un orizont bun pentru ei.
De când funcţionează Casa avem pachetul de bază, dar el nu a fost comunicat niciodată pentru că tuturor guvernanţilor le-a fost ruşine. În unii ani, pachetul de bază a însemnat doar două sau trei analize, de aceea decizia politică era să nu se mai comunice pachetul de bază.
Petru Crăciun, director general al Cegedim România
Dacă ne uităm la evoluţia pieţei în ultimele trimestre, putem vedea frânarea din 2012 în unităţi şi valoare, având ca prim factor aplicarea clawback-ului, şi comportamentul categoriilor de preţ.
Dacă e să facem o estimare de valoare, putem zice că există tendinţe de rezistenţă pe toate palierele, mai puţin la medicamentele între 100 şi 250 de lei. Dacă un medicament costă până în 100 de lei, pacientul îl cumpără indiferent de ajutorul statului.
La cele de peste 250 de lei, pacientul cumpără de obicei doar dacă e ajutat şi de stat.
Evoluţia din ultimii zece ani a pieţei medicamentelor de la mai puţin de un miliard de euro la peste 2,5 miliarde de euro nu este un lucru anormal, dar trebuie explicat.
Pentru a încerca să înţelegem trebuie să ne uităm la evoluţia preţului mediu ponderat, unde avem trei perioade distincte. Până în 2004 a fost o problemă de nevoie şi aprovizionare.
Ulterior am avut o perioadă de creştere, care a avut mai mulţi factori de ajutor: creşterea economică, creşterea de atractivitate în perspectiva aderării la UE etc.
În 2008-2009, piaţa a ajuns la o valoare unde nu a beneficiat de destulă susţinere. Din acest punct au început măsuri menite să ţină situaţia în echilibru. Marile companii au decis să susţină piaţa românească.
Christophe Gourlet, directorul general al grupului Sanofi România
România trebuie să îmbunătăţească nivelul resurselor alocate medicamentelor. Cheltuielile cu medicamentele sunt puternic corelate cu speranţa de viaţă la naştere şi mortalitatea adulţilor.
Din nefericire, România e cu aproximativ nouă ani în urma ţărilor din vârful clasamentului european din acest punct de vedere.
Trebuie să înţelegem că prevenirea şi educaţia sunt absolut necesare dacă vrem să reducem costurile tratamentului mai târziu. Accesibilitatea medicamentelor înseamnă un preţ sustenabil pentru economie şi pentru sistem, înseamnă activitate peste graniţe, unde sunt disponibile tratamente care nu vin însă cu nicio garanţie.
Al treilea element care ţine de accesibilitate se referă la inovaţie, la nevoia pacientului de a avea acces la medicamente inovatoare şi originale. Un segment de 17% din oamenii care lucrează în cercetare şi dezvoltare la nivel european sunt activi în domeniul farmaceutic.
Cantitatea de cercetare generată de industria farma este de opt ori mai mare decât cea generată de sectorul privat.
Noi suntem activi în România din 1962 cu investiţii şi dezvoltarea capacităţii de export. Misiunea noastră este să exportăm jumătate din activitatea de aici către alte ţări.
Avantajul producţiei locale este că reprezentăm o garanţie puternică a faptului că produsul nu va dispărea din piaţă, iar pacientul va avea acces la medicament.
Cristian Buşoi, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate
Când va fi introdus cardul de sănătate, frauda în sistemul medical va fi redusă aproape spre zero, pentru că fiecare operaţiune va putea fi monitorizată mai bine, vom putea şti dacă fiecare prescripţie se referă la un pacient real. Cardul va fi un instrument extrem de personalizat, extrem de securizat, ca un card bancar. Sper ca la mijlocul anului viitor să avem cele 16 milioane de carduri tipărite şi distribuite, după care să avem un moment zero din care nimic nu va mai fi decontat fără acest card de sănătate.
În zona de medicamente, esenţial va fi să respectăm protocoalele terapeutice la prescriere. Sistemul clawback este în acest mooment o garanţie că există control asupra sustenabilităţii sistemului. Viitorul va fi însă al contractelor cost-volum.
Nela Păvăloiu, preşedintele Platformei Europene de Dezvoltare
La nivel european, medicina personalizată este deja o prioritate, iar această temă va deveni o realitate şi în România.
Ne confruntăm cu o situaţie unică, pentru că listele medicamentelor nu au fost actualizate din 2008, ceea ce înseamnă că românii nu pot accesa tratamentele moderne apărute în ultimii cinci ani şi deci nu au aceeaşi şansă la viaţă.
Pacienţi diagnosticaţi în alte ţări se întorc în România şi realizează că nu îşi pot continua tratamentul început în alte state.
Cezar Irimia, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC)
Avem două milioane de bolnavi de hepatită, 1,5 milioane cu diabet, 500.000 cu cancer, peste 12.000 cu HIV şi alţi pacienţi cu boli cronice care suferă din cauza sistemului. Ei au nevoie de acces imediat la tratament, indiferent că e vorba de medicamente generice sau nu. Mulţi pacienţi au renunţat la tratament din cauza costurilor ridicate, alţii au plecat în străinătate, iar alţii nici nu au început tratamentul pentru că sunt pe liste de aşteptare.
Guvernul trebuie să îşi asume înrăutăţirea stării de sănătate a românilor. Cerem minimum 6% din PIB pentru sistemul de sănătate. Avem nevoie de un sistem medical centrat pe pacienţi, cu o finanţare corectă şi transparentă a programelor.
Pascal Prigent, coordonatorul grupului de sănătate din Consiliul Investitorilor Străini şi directorul general al GlaxoSmithKline (GSK) România
Sistemul de sănătate are nevoie de investiţii şi eficienţă sporită. Banii alocaţi de la buget ar trebui să ne ofere mai mult spaţiu de mişcare. De asemenea, avem nevoie de îmbunătăţirea eficienţei sistemului, cu implementarea unui nou sistem IT, de exemplu, care ar reduce şi frauda.
Ar trebui pus accent şi pe promovare. Un al treilea aspect ar fi transparenţa procesului decizional, cu consultarea şi implicarea jucătorilor-cheie în reforma sistemului. Al patrulea element este viziunea pe termen lung, o strategie naţională pentru sănătate. Avem probleme imediate, care trebuie rezolvate cu un simţ al urgenţei, dar avem nevoie şi de un plan pe termen lung.
Efthymios (Makis) Papataxiarchis, director general al Johnson& Johnson România, Janssen România şi preşedinte al ARPIM (Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente)
De un an, lucrurile sunt la acelaşi nivel, ceea ce nu e un lucru bun. Aceleaşi probleme persistă.
Nu aveam medicamente, nu avem nici acum. Mecanismul clawback există în continuare. Termenele de plată s-au îmbunătăţit într-adevăr, cu intervenţia Comisiei Europene, dar nu suntem într-o situaţie pe care ne-o dorim.
De şase ani nu avem medicamente noi în România, în condiţiile în care alte ţări aduc câte aproximativ 35 de medicamente noi în fiecare an. Este o problemă de finanţare a sistemului.
Ar trebui să ştim de pe-acum ce probleme vom întâmpina anul viitor pentru a putea să căutăm soluţii, ori, acest lucru nu este posibil fără predictabilitate. În România multe măsuri au venit ca surprize.
Radu Comşa, consultant şi directorul executiv al Mind Research & Rating ( Lawg)
Autorităţile şi industria trebuie să fie conştiente că un cost de azi e un beneficiu de mâine.
Pe durata de medie de viaţă a pacienţilor pe care îi vindeci azi cu moleculele noi obţii un beneficiu economic de cinci ori mai mare decât cel pe care îl obţii în prezent.
E nevoie de o schimbare a pardigmei. Să nu ne mai uităm spre controlul costurilor şi al investiţiei, ci spre rezultatele obţinute.
Proiectul bugetului de stat va fi aprobat de către guvern în noiembrie. Până la începutul lui noiembrie ar trebui să ştim care e lista actualizată.
Avem nevoie deci de o decizie asupra listei, pentru a şti costurile de anul viitor cu medicamentele compensate.
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 24.09.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
