Potrivit datelor publicate ieri de INS, producţia industrială a fost, la nouă luni, an/an, mai mare cu 4,1% (serie brută), graţie creşterilor industriei prelucrătoare (plus 5%) şi industriei extractive (plus 1,2%), potrivit datelor publicate luni de Institutul Naţional de Statistică. Creşterea este bună, dar nu în măsură să susţină pretenţia oficială de evoluţie a PIB de peste 4% în 2018.
„Producţia industrială confirmă perspectivele slabe ale avansului PIB-ului în TIII/2018 şi ne aşteptăm ca avansul să scadă la 3%. Prognoza actualizată a creşterii oficiale este prea optimistă“, comentează Ciprian Dascălu, economist-şef al ING, într-un raport către investori.
INS va publica mâine datele privind evoluţia economiei în trimestrul al treilea şi pe primele trei trimestre din 2018. Este o statistică crucială, având în vedere că bugetul pe 2019 va fi făcut pe aceste date. Comisia Naţională de Prognoză a coborât, săptămâna trecută, prognoza de creştere economică de la 5,5% la 4,5%, dar economiştii cred că şi aceasta este prea optimistă.
„În ciuda indicatorilor de încredere marginal îmbunătăţiţi, industria românească a încheiat slab trimestrul al treilea“, comentează Dascălu.
Producţia industrială a fost, la nouă luni, an/an, mai mare cu 4,1% ca serie brută, datorită creşterilor industriei prelucrătoare - plus 5% - şi industriei extractive - plus 1,2%. Nu este o creştere care să stârnească fiori, economia merge bine. Este vorba şi despre creşterea puternică din 2017, iar efectul de bază nu avea cum să nu se vadă. Industria a crescut anul trecut cu 8,5%, cea mai bună creştere din ultimii 15 ani. Acum creşterea încetineşte şi din cauza acestui salt excepţional de anul trecut. Însă încetinirea avansului se va vedea pe ansamblul economiei: încetinirea creşterii, pe ansamblu, va aduce cu ea stagnarea creşterii veniturilor, ceea ce va obliga la temperarea cheltuielilor.
În septembrie 2018 faţă de septembrie 2017, producţia industrială (serie brută) a crescut cu 0,5%, susţinută de creşterea industriei prelucrătoare (plus 0,9%). Industria extractivă şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat au scăzut.
Previziunile de toamnă ale Comisiei Europene publicate săptămâna trecută au redus prognoza de creştere economică a României, de la 4,1% în iulie, la 3,6%.
Comisia crede că „boomul economic“ din România a luat sfârşit, iar pe întreg anul 2018 creşterea estimată este de 3,6%. Consumul slăbeşte pentru că inflaţia rămâne foarte sus şi muşcă din venitul disponibil al populaţiei. Investiţiile rămân şi ele sub previziuni. Europa, în special Germania, încetineşte şi, cum principala piaţă de exporturi a României este Germania, o încetinire a comerţului în cea mai importanţă ţară a Uniunii Europene va afecta exporturile României şi, deci, industria, care înseamnă 24% din PIB.
iulian.anghel@zf.ro
Ciprian Dascălu, economist-şef al ING: Producţia industrială confirmă perspectivele slabe ale avansului PIB-ului în TIII/2018, şi ne aşteptăm ca avansul să scadă la 3%. Prognoza actualizată a creşterii oficiale este prea optimistă
