Un angajat român care câştigă salariul mediu pe economie de circa 520 de dolari pe lună (2.078 de lei net pe lună/ 469 de euro net pe lună) îşi poate permite să-şi cumpere lunar 230 de hamburgeri Big Mac, pe când un angajat german care câştigă aproape 2.500 de dolari net pe lună (circa 2.200 de euro net pe lună) îşi permite cu circa 350 mai mulţi astfel de hamburgeri.
Indexul Big Mac, care compară preţul acestui produs în diferite ţări, este un indicator inventat de publicaţia The Economist în urmă cu 30 de ani şi îşi propune să analizeze puterea de cumpărare în funcţie de acest preţ.
Dintre ţările analizate de ZF, Ungaria este codaşă în clasamentul de cumpărare văzută în prisma consumului acestui tip de fast-food, cel mai cunoscut produs al lanţului de restaurante Mc Donald’s. În comparaţie cu România, în Ungaria, ţara în care salariul mediu este cu 25% peste cel din România, un angajat îşi permite să cumpere 205 hamburgeri Big Mac într-o lună, cu 25 mai puţini decât în România.
Totuşi, diferenţele salariale ale angajaţilor din România faţă de cele ale angajaţilor din statele mai dezvoltate din punct de vedere economic îşi pun amprenta asupra puterii de cumpărare, iar acest indicator reflectă aceste decalaje. În plus, faptul că România are aproape cel mai mic salariu minim din Uniunea Europeană - de circa 230 de dolari net - (un nivel mai mic fiind în Bulgaria), iar ponderea angajaţilor plătiţi la valoarea salariului minim este de peste o treime, influenţează acest index.
Grupul McDonald’s a intrat pe piaţa locală în 1995, când numărul investitorilor străini era scăzut, astfel americanii au fost singurii care au venit direct şi au dezvoltat un business în domeniul restaurantelor. KFC, Pizza Hut şi Subway au venit direct în franciză.
McDonald’s România este liderul pieţei locale de restaurante cu 67 de unităţi şi afaceri de 120 de milioane de euro anul trecut.
