Seceta prelungită din această toamnă va mări costurile agricultorilor pentru înfiinţarea culturilor de anul viitor, ar putea duce la scăderea următoarei recolte, dar şi pune sub semnul întrebării întreaga producţie de rapiţă din 2012.
"Pământul este uscat şi din această cauză costurile îmi vor creşte cu circa 10%, nu pot să dau o cifră exactă, dar estimez o creştere de aproximativ 1-2 milioane de euro. Trebuie să folosim mai multă motorină pentru că utilajele trebuie să treacă de mai multe ori prin acelaşi loc", spune Adrian Porumboiu, unul dintre cei mai mari producători agricoli de pe piaţa locală, care a avut afaceri anul trecut de 166,6 milioane de euro.
Datele Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM) arată că cele mai afectate de secetă sunt regiuni precum Dobrogea şi Oltenia, unde rezerva de apă din sol este aproape de minim (0-100 mc/ha), în timp ce în Moldova, în Banat şi cea mai mare parte a Transilvaniei cifrele din prezent sunt aproape de cele normale - 300-390 mc/ha. Totuşi şi în următoarele săptămâni ploile vor ocoli sudul şi vestul ţării, aceste condiţii punând în pericol recoltele de rapiţă, grâu sau orz de anul viitor, potrivit ANM.
"La rapiţă este problema cea mai mare, am 7.000 de hectare de rapiţă care sunt sub semnul întrebării. Dacă rapiţa nu intră în iarnă viguroasă vom pierde întreaga cultură", explică Porumboiu.
Dacă recolta de rapiţă a lui Adrian Porumboiu va fi compromisă, pierderile acestuia se vor ridica la circa şase milioane de euro, având în vedere un randament de 2 tone/hectar şi un preţ de 440 de euro/tonă, conform cotaţiilor internaţionale din prezent.
O poziţie similară o are şi Mihai Anghel, care exploatează prin intermediul companiei sale Cerealcom Dolj aproximativ 25.000 hectare de teren. Mai mult, el spune că în Oltenia situaţia este şi mai gravă decât în restul ţării, fapt ce l-a determinat să scoată din calcul rapiţa pentru recolta din 2012.
"La noi nu a mai plouat de două luni. Aveam în plan să plantez rapiţă pe 4.000 de hectare, dar am renunţat definitiv pentru că nu au fost condiţii de semănat. Pământul este beton. Vom pune altceva în locul rapiţei", spune Anghel, care a încheiat anul trecut cu afaceri de 60,4 milioane de euro.
Dacă ar fi plantat rapiţă pe cele 4.000 de hectare de teren pe care a decis să le dedice altor culturi, Mihai Anghel ar fi câştigat în vara viitoare circa 3 milioane de euro din vânzarea producţiei de circa 7.200 de tone.
În acest an recolta totală de rapiţă a României s-a ridicat la 0,8 milioane de tone, fiind similară cu cea de anul trecut, potrivit datelor Ministerului Agriculturii.
Deşi este puţin probabil, dacă întreaga recoltă de rapiţă de vara viitoare ar fi compromisă, România va pierde circa 350 de milioane de euro la preţurile actuale de pe pieţele internaţionale.
Mai mult, producătorii spun că de suferit va avea şi grâul, însă nu în aceeaşi măsură ca rapiţa. "Şi grâul este pus sub semnul întrebării, sunt ameninţate toate culturile din această toamnă", explică Anghel.
În acest an recolta de grâu se ridică la circa opt milioane de tone, fiind cu 40% mai mare decât cea de anul trecut, potrivit estimărilor MADR.
Deşi recoltele din 2012 sunt în acest moment sub semnul întrebării, Adrian Porumboiu subliniază că pierderile de acum pot fi recuperate.
"S-au mai văzut ani agricoli care au început foarte prost şi care s-au terminat foarte bine. Situaţia se poate îndrepta, dar nu va fi ca în alţi ani", afirmă Porumboiu.
România are în prezent cel mai bun an agricol din ultimii şapte ca urmare a vremii favorabile, dar şi ca efect al preţurilor record pentru grâu, porumb sau rapiţă pe pieţele internaţionale.
Spre exemplu, recoltele de grâu, porumb, rapiţă şi floarea soarelui, patru din cele mai importante produse agricole de pe piaţa locală, valorează anul acesta 4,1 miliarde de euro, cu un miliard de euro mai mult ca în 2010, potrivit estimărilor ZF, având în vedere preţurile de pe bursele internaţionale.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
