Autobuzele 780 şi 783 sunt practic singurele mijloace de transport în comun care asigură legătura dintre centrul oraşului şi Aeroporul Internaţional Henri Coandă, principala poartă de intrare a turiştilor străini în Capitală.
Metroul nu ajunge la aeroport, nici măcar în Drumul Taberei, una dintre cele mai mari aglomerări urbane din Capitală, nu are staţie, iar trenul este o opţiune puţin accesată de călătorii spre sau dinspre aeroport.
Bucureştiul are pretenţii de capitală culturală europeană în 2021, dar în vara lui 2016 autobuzele sale, cele care dau prima impresie despre oraş, sunt iaduri pe patru roţi.
„Pe traseele celor două linii menţionate, 780 şi 783, circulă 12 autobuze zilnic. Programul de circulaţie actual este asigurat cu 648 de autobuze, pe 89 de linii. Din calcule rezultă că 1,8% din autobuzele din program circulă pe cele două linii, 780 şi 783“, spune Constantin Tobescu, şeful biroului de relaţii publice din cadrul RATB (Regia Autonomă de Transport Bucureşti).
Tobescu spune că din cele 12 autobuze care leagă oraşul de aeroport, 10 au aer condiţionat, aşa că aparent pasagerii din cursa din după-amiaza zilei de 30 iunie au avut ghinion. Cu o altă ocazie, un autobuz abia a reuşit să plece din aeroport pentru că nu i se închideau uşile. Ghinion din nou, dar oamenii glumeau. Ziceau că măcar aşa au aer.
În restul flotei însă lucrurile stau mult mai rău.
„Circa 60% din cele 648 de autobuze aflate în programul actual de circulaţie sunt dotate cu aer condiţionat. Dotarea cu aer condiţionat a tuturor autobuzelor existente nu se justifică în prezent, din cel puţin două motive: pe de o parte, parcul auto actual are un grad de uzură destul de ridicat şi trebuie să fie înlocuit, iar pe de altă parte aceasta ar presupune cheltuieli pe care RATB nu le poate suporta“, mai spune Tobescu.
Paradoxal, în timp ce purtătorul de cuvânt al RATB indică gradul înalt de uzură al parcului auto, dar şi incapacitatea financiară a Regiei de a moderniza maşinile pe care le deţine, noul primar al Capitalei, Gabriela Vrânceanu Firea (PSD), vorbeşte despre achiziţia în regim de urgenţă a unor unităţi vechi. După ce vor veni şi cele 200 de autobuze Euro 4 second-hand, „dar nu mai vechi de 2-3 ani“, călătorii vor putea circula gratuit, chiar dacă Regia nu are bani nici pentru reparaţiile la flota actuală, dar vor beneficia de acest lucru doar înainte şi după orele de vârf, după cum a explicat noul primar al Capitalei.
Potrivit informaţiilor disponibile, în Europa nu se mai produc autobuze Euro 4 de prin 2009, ceea ce înseamnă că cele 200 de autobuze care vor fi luate în regim de urgenţă vor avea şapte ani vechime, faţă de cel mult nouă-zece cât au celebrele Citaro de la Mercedes-Benz.
Important este că, potrivit reprezentantul RATB, noile achiziţii vor ţine cont de un criteriu.
„Politica RATB va fi aceea de a achiziţiona, de acum înainte, numai vehicule dotate cu instalaţie de climatizare.“
Dincolo de condiţiile de călătorie, RATB mai iese în evidenţă prin câteva lucruri. Potrivit informaţiilor transmise de Regie la finalul anului trecut, timpul mediu de aşteptare în staţie este de circa 10-12 minute. În Budapesta, timpul de aşteptare este de 3 minute.
Mai mult, în Bucureşti nu există benzi destinate transportului public. Modalitatea de plată este o altă problemă. La finalul anului trecut, exista un singur automat de carduri de călătorie la aeroportul Henri Coandă. În trei ani, ar trebui să existe 100 de astfel de automate. Panourile de informare a călătorilor privind timpul de aşteptare nu există. În Budapesta există aplicaţii inclusiv pentru călătorii cu handicap de vedere.