Retail&Agrobusiness

Bancarizarea României se va face de acum pe mobil, nu prin sucursale

Autor: Anelis Baciu, Liviu Popescu

09.06.2015, 00:09 2756
Băncile trebuie să se obiş­nuiască cu marje de dobândă mici, în condiţiile în care creditele s-au ieftinit puternic, ceea ce înseam­nă că va trebui să umble şi la partea de costuri, iar una dintre direcţiile principale de acţiune va fi digitalizarea activităţii, un proces care va avea ca efect inclusiv creşterea gradului de bancarizare a populaţiei, a fost concluzia bancherilori prezenţi la a patra ediţie a conferinţei ZF Bankers Summit.

„Digitalizarea va grăbi bancarizarea populaţiei României. Sistemul bancar românesc va exploata acest lucru, mizăm foarte mult pe introducerea serviciilor de mobile banking“, a spus Radu Gheţea, preşedintele CEC Bank.

Conferinţa ZF Bankers Summit ’15 a fost organizată în parteneriat cu Alpha Bank, MasterCard, Vodafone, CEC Bank, Imobiliare.ro, Garanti Bank, Marfin Bank şi PwC.

În ultimii ani, principala modalitate prin care bancherii şi-au redus costurile a fost reducerea numărului de sucursale şi de angajaţi, un model pe care bancherii nu îl mai consideră viabil. Cele 40 de bănci locale aveau în decembrie anul trecut 5.330 de sucursale, în scădere cu 2.000 de unităţi faţă de vârful atins în 2008. Numărul angajaţilor s-a redus în acelaşi interval de timp cu 10.000 de personae şi a ajuns la aproximativ 50.000 de angajaţi.

„Tehnologia este o provocare pentru sistemul bancar local, dar şi pentru noi. Ne focusăm pe online banking. On­line banking-ul este considerat de clienţi mai sigur decât mobile banking-ul. So­cietăţile comerciale sunt cele care utilizează mai mult serviciile online. Redu­cerea costurilor nu se poate realiza numai prin modele organice, precum în­chi­derea de sucursale. Trecerea către zo­na de tehnologie este cheia reducerii costurilor şi eficientizării“, a spus Răz­van Radu, CEO al UniCredit Ţiriac Bank.

Pe lângă digitalizare, bancherii spun că sistemul bancar se va eficientiza şi prin continuarea procesului de consolidare, prin fuziuni şi prin achiziţii. Piaţa fuziunilor şi achiziţiilor bancare a înce­put să se mişte în ultimii doi ani, prin mai multe tranzacţii cu portofolii de cre­dite şi inclusiv cu bănci. „Procesul de consolidare a început şi cred că va continua“, consideră Ufuk Tandogan, pre­şe­dintele Garanti Bank. Răzvan Radu spune că pe piaţă sunt destule bănci la vânzare, dar deocamdată nu sunt cum­pă­rători şi crede că cel mai uşor piaţa se poate consolida prin achi­ziţii de portofolii şi nu prin cumpărarea integrală a unor instituţii de credit de către altele.

 

Revine optimismul: băncile aşteaptă profituri, după un minus de 1 mld. euro anul trecut

Bancherii se aşteaptă la o re­venire pe profit anul aces­ta, după pierderea record a sistemului bancar de aproape un miliard de euro de anul trecut, în condiţiile în care o bună parte din portofoliile de neperformante a fost scoasă din bilanţuri şi nu mai generează presiuni asupra costurilor cu provizioanele – aceasta a fost una dintre concluziile dezbaterilor din prima zi a ZF Bankers Summit ’15.

„Toate băncile se aşteaptă la revenirea pe profit în acest an, pentru că sistemul s-a curaţat de neperformanţă. Ce vedem în momentul de faţă este un cost al riscului normalizat, direct proporţional cu activitatea de creditare din ultimii cinci ani“, a declarat Sergiu Oprescu, preşedintele Alpha Bank şi preşedinte al Asociaţiei Române a Băncilor.

Şi Răsvan Radu, CEO al UniCredit Ţiriac Bank, consideră că sistemul bancar va arăta mai bine în următoarea perioadă. „Sis­temul bancar s-a stabilizat şi cu siguranţă va arăta mai bine în următorii ani. Este posibil să vedem mai puţine bănci în piaţă, dar în niciun caz numărul lor nu va scădea la jumătate.“

Revenirea sistemului bancar pe profit este condiţionată şi de continuarea scăderii ratei de neperformanţă, aflată acum la 14%. „Nivelul creditelor neperformante se apropie de nivelul rezonabil. Nu există bancă, nu există economie fără credite neperformante“, a afirmat Bogdan Olteanu, viceguvernator al BNR. În condiţiile în care sistemul bancar nu reuşeşte deocamdată să-şi crească veniturile din dobânzi, revenirea pe profit ar putea fi asigurată şi de veniturile excepţionale ge­nerate de vânzarea zecilor de mii de active executate silit în ultimii de la clienţii care nu şi-au mai plătit ratele.

„Pe măsură ce piaţa de real estate va cunoaşte o anumită evoluţie crescătoare, o să vedem şi o creştere a profitabilităţii băncilor, venită din vânzările de active aferente cre­ditelor pe care le-am scos în afara bilan­ţurilor“, a declarat Radu Gheţea, preşe­dintele CEC Bank şi preşedintele de onoare al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB). Sistemul bancar a avut anul trecut un profit operaţional de 8 mld. lei, dar care a fost ero­dat complet de costul cu provizioanele de 12 mld. lei. La nivel agregat, băncile au avut în anii de criză  pierderi de peste 8 mld. lei.

 

Relaţia bancă-client, punctul nevralgic al sistemului

În cei 25 de ani care au trecut de la schimbările politice, în România s-a reinventat bankingul. Cele 4-5 bănci din anii ’90 lucrau într-o manieră care nu era unitară. S-au schimbat roţile locomotivei din mers. Slăbiciuni la zi ar fi cele externe, există o perspectivă a unor fuziuni, achiziţii, o restructurare a acţionariatului în cadrul sistemului bancar. Este o etapă în care nu îţi poţi permite să faci dezvoltări foarte mari atât timp cât există aceste procese. Probabil că această etapă se va termina destul de repede.  Oportunităţile pe care România le oferă vor crea rapid cadrul să se adapteze la noile cerinţe. Sistemul bancar românesc a demonstrat că se poate adapta la cerinţele din piaţă. Cred că cel mai nevralgic punct al sistemului bancar este relaţia dintre bancă şi client. Este un punct nevralgic al sistemelor bancare, dar cu cât această problemă va fi atenuată, rezolvată mai rapid, cu atât sistemul economic, economia ţării va beneficia mai repede de oportunităţile pe care le oferă creditul, în condiţiile în care România este o ţară în care intermedierea financiară este covârşitoare.

Trebuie să ne adaptăm la piaţă şi să lucrăm cu marje foarte mici. Există capacitate în sistemul bancar pentru aşa ceva. Dar pe măsură ce piaţa de real estate va cunoaşte o anumită evoluţie crescătoare, o să vedem şi o creştere a profitabilităţii băncilor.

Digitalizarea bancară va avea efecte diferite la noi decât se întâmplă în alte părţi ale lumii. Digitalizarea este unul dintre motivele pentru care nu mai este nevoie de atât de mulţi oameni. Digitalizarea va grăbi bancarizarea populaţiei României. Atât timp cât vehiculăm cifre, 40-45% din populaţie nu este bancarizată, este un lucru extraordinar să facem acest pas. Sistemul bancar românesc va exploata acest lucru, mizăm foarte mult pe introducerea mobile banking. Prin tehnologie, vom suplini creşterea de forţă de muncă concomitent cu o bancarizare corespunzătoare. Trebuie să ne adaptăm modelului de business, dar trebuie să ne adaptăm şi normelor. Dorim de mai mult timp să revizuim normele care au fost calibrate în anii de criză.

Radu Gheţea, preşedinte CEC Bank şi preşedinte de onoare al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB)

 
 

Există riscul de suprareglementare

Toate băncile se aşteaptă la revenirea pe profit în acest an, pentru că sistemul s-a curăţat de neperformanţă. În condiţiile în care băncile au venituri agregate din activitatea bancară de 4,4 mld. euro şi cheltuieli de 2,4 mld. euro, iar costul riscului se menţine la 1,8-1,9 mld. euro, atunci probabil vom vedea un rezultat pozitiv la finalul anului. Sistemul a  cumulat pierderi mari în ultimii ani, iar băncile sunt datoare să obţină profit şi să-şi recompenseze acţionarii.

Faptul că băncile funcţionează pe pierdere nu face decât să descurajeze capitalul din sector şi atunci ne punem întrebarea cum putem să finanţăm creşterea economică fără a avea un sistem profitabil. Dacă reuşim să creştem într-o formă coerentă dimensiunea sectorului bancar, cu siguranţă aceasta se va reflecta şi în bunăstarea economică. Avem un sistem bancar care este mai degrabă stabil, un sistem în care creditarea nu a făcut decât să se restrângă.

În ceea ce priveşte dobânzile la credite, consider că ne putem aştepta la o stabilitate pe termen mediu. Costul creditului ar trebui să rămână la acest nivel pe termen mediu, pentru că avem o inflaţie scăzută, iar politica BNR induce un nivel scăzut al dobânzilor. Totuşi avem nevoie de un anumit nivel de inflaţie (...) cu o inflaţie scăzută nu ne putem înscrie în cursa convergenţei europene. Mai mult, nu putem avea creştere economică sustenabilă pe termen lung fără inflaţie.

În prezent există riscul de suprareglemetare în sectorul bancar, iar dacă depăşim pragul de reglementare vor fi costuri suplimentare pentru bănci. Cred că dozajul reglementării este tema principală pentru următorii cinci ani pentru piaţa bancară.

Băncile locale pot creşte în zona digitală şi au toate condiţiile să accelereze pe acest segment, pentru că pot face un salt de tehnologie. Pot trece de tehnologiile intermediare şi pot adopta cele mai bune tehnologii. În momentul de faţă, 20% din veniturile sistemului bancar vin din zona digitală, însă analiştii previzionează că până în 2018 sistemul bancar european va ajunge la 50% din venituri din zona digitală.

Sergiu Oprescu, preşedinte executiv Alpha Bank şi preşedinte al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB)
 

 

Cosmin Vladimirescu,

general manager România MasterCard

Mă bucur că reglementarea este în atenţia sistemului bancar, este ceva nou pentru piaţă la nivelul la care s-a ajuns.

Am încercat să găsim zece măsuri care ar scurta gap-ul dintre noi şi Uniunea Europeană, pe care îl estimăm undeva la 20 de ani. România este în Evul Mediu din punctul de vedere al tranzacţiilor electronice.

Avem de-a face cu o puternică economie subterană, estimată la 28% din PIB.

La nivelul pieţei, aproximativ 14.000 de terminale sunt contactless, respectiv 10%.  Sperăm să ajungem la 20% terminale contactless până la finele anului.

Am depăşit un milion de carduri contactless în piaţă. Soluţia de a reduce plăţile cash este în educaţia financiară. M-ar bucura să văd o scădere a taxelor legate de plăţile electronice.

Avem de-a face cu o problemă legată de percepţie. Tehnologia ne permite să venim cu alternative care ne permit să satisfacem nevoile consumatorilor. Mulţi aleg să plătească numerar la livrare. Am lansat acceptarea prin POS-uri mobile împreună cu companii de curierat.

 

Bogdan Olteanu,

viceguvernator BNR

Unul dintre cele mai importante obiective al BNR este asigurarea lichidităţii din piaţă, pentru ca băncile comerciale să poată relua activitatea de creditare. Piaţa creditelor în lei este lichidă, nu vedem o problemă de sustenabilitate a dobânzilor. Sigur că nivelul lor va evolua în funcţie de aşteptările inflaţioniste.

Dobânzile nu sunt mari, dobânzile la credite de consum sunt mai mici decât în Cehia, Polonia sau Ungaria. (...) Sistemul bancar este bine capitalizat, are un nivel adecvat de lichiditate, însă activitatea băncilor rămâne încă anemică. Indicatorii de solvabilitate şi lichiditate ai sistemului sunt foarte buni. Nu avem nici cazuri particulare în care nivelul acestor indicatori să ne îngrijoreze. Suntem pregătiţi însă pentru orice situaţie, avem scenarii de intervenţie în cazul în care o bancă ar fi în dificultate.

Suntem atenţi la băncile greceşti, din cauza situaţiei din Grecia. Banca Naţională nu vrea schimbarea unui anumit model de business, noi putem doar să atragem atenţia.

Există o discuţie apăsată pe tema faptului că s-a trecut de la o reglementare laxă înainte de criză la o reglementare dură în această perioadă.

 

Mircea Ursache,

vicepreşedinte Autoritatea de Supraveghere Financiară

Piaţa de capital poate acoperi golul de finanţare lăsat de sistemul bancar însă doar parţial.  Sunt mai multe elemente pentru acest lucru. Unul ar fi clasificarea pieţei de capital, în afară de titlurile de stat, unde stăm bine, la acţiuni suntem la frontieră, la obligaţiuni suntem la început.

Este o problemă de istorie. Totodată, am ajuns în situaţia în care piaţa de capital din România nu are niciun infringement.

În prezent, suntem la zi cu aplicarea directivelor europene în piaţa noastră. Când nu reuşeşti pe plan local să creezi o bursă puternică, capitalul va migra acolo unde găseşte facilitate fiscală.

Elementele pozitive ar fi redeschiderea apetitului guvernului spre listare. Este o medie de 20 de companii pe săptămână care se duc în zona euro.

În cazul Astrei, am aprobat prospectul pentru a doua majorare de capital social, şi dacă se va întâmpla, va fi şi semnalul de salvare al companiei. Am lăsat camera de date deschisă, au loc în aceste zile discuţii cu mai multe fonduri de investiţii, din care unul chinez.

 

Ufuk Tandogan,

preşedinte Garanti Bank

Banca Naţională a României are o abordare prudenţială. Avem trei mari piloni pentru un sistem bancar puternic.

Primul este reprezentat de resursele umane, de staff. Avem nevoie de bancheri antrenaţi, bine pregătiţi.

Al doilea este tehnologia, dacă sistemul informatic al unei bănci nu este eficient, aceasta nu poate progresa, şi va pierde cotă de piaţă. Ultimul este cel legat de capital.

În ultimii cinci ani, Garanti a crescut de la o cotă de piaţă de 0,6% la 2,5%.

Anul trecut am deschis cinci noi sucursale, vom mai deschide şi anul acesta. Bancherii trebuie să aibă o relaţie mai strânsă cu clienţii, trebuie să le prezentăm serviciile mult mai atent.

Căutăm să angajăm absolvenţi de facultăţi, le oferim training, este mai bine decât să luăm de la alte bănci.

Consider că procesul de consolidare a sistemului bancar din România va continua.

 

Răsvan Radu,

CEO UniCredit Ţiriac Bank

Sistemul bancar s-a stabilizat, cu siguranţă va arăta mai bine în următorii ani. Este posibil să vedem mai puţine bănci în următorii ani, dar în niciun caz numărul lor nu va scădea la jumătate. Exisă foarte puţini cumpărători în piaţă, deoarece capitalul este o resursă la mare căutare. Nu mă aştept la fuziuni, achiziţii în viitorul apropiat. Mai sunt bănci de cumpărat, dar nu există atât de mult interes.

Strategia UniCredit pe piaţa locală nu se va schimba după achiziţionarea participaţiei deţinute de Ion Ţiriac, vrem în continuare să creştem şi ne menţinem apetitul pentru investiţii. Vrem însă să rebranduim banca (...) avem un plan la care lucrăm şi pe care dorim să-l implementăm cât mai repede.

Planul strategic este de creştere organică, ne uităm însă şi la oportunităţile din piaţă, deoarece creş­terea organică a devenit foarte scumpă, iar o achiziţie de portofolii este mai profitabilă decât cea organică.

Reducerea costurilor nu se poate realiza numai prin modele clasice, precum închiderea de sucursale. Trecerea către zona de tehnologie, către online este cheia reducerii costurilor şi eficientizării.

 

Natalia Chiriţescu,

head of regional sales Eastern Europe Vodafone Global Enterprise

Băncile locale îşi doresc mai multă flexibilitate pentru angajaţii lor şi vor să fie tot mai aproape de clientul final, iar pentru acestea apelează la serviciile operatorilor telecom.

Băncile vor angajaţi mobili, de aceea lucrăm la flexibilitate şi încercăm să le oferim angajaţiilor din bănci acces la aplicaţii de business şi sisteme, de oriunde se află. Încercăm totodată să îmbunătăţim infrastructura informaţională a băncilor şi avem în portofoliu servicii care integrează numeroase soluţii de comunicaţii de business.

Tehnologia şi în special utilizarea telefoanelor inteligente vor schimba modelul de business al băncilor. Una dintre direcţii ar putea fi utilizarea telefoanelor inteligente ca mijloace de plată, ca alternativă la utilizarea cardurilor.

Vodafone lucrează cu 32 din bănci din cele 40 prezente pe piaţa locală şi asigură conexiunea de date pentru circa o treime din cele 140.000 de POS-uri.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO