Retail&Agrobusiness

Conferinţa ZF Retail 2017. Pariu pe „made in Romania“ şi tendinţe în comerţul românesc. „Nu mai vorbim de un comerţ omnichannel, ci de un comerţ total. Trebuie să fim peste tot unde este clientul“

Comerţul local se dezvoltă în următorii cinci ani pe toate formatele, însă pa­riurile principale ale retailerilor sunt proxi­mitatea şi online-ul. Jucătorii din retailul alimentar pariază însă şi pe produse „made in Romania“. Totuşi cuvântul de ordine în comerţ, când vine vorba de următorii cinci ani, este digitalizarea. Galerie foto

Comerţul local se dezvoltă în următorii cinci ani pe toate formatele, însă pa­riurile principale ale retailerilor sunt proxi­mitatea şi online-ul. Jucătorii din retailul alimentar pariază însă şi pe produse „made in Romania“. Totuşi cuvântul de ordine în comerţ, când vine vorba de următorii cinci ani, este digitalizarea. Galerie foto

Autor: Roana Rotaru, Cristina Roşca

28.04.2017, 00:07 1881

Comerţul local, cea mai importantă „in­dustrie“ a României după va­loa­rea vânzărilor de 100 mld. euro şi după numărul de salariaţi (circa 800.000), se dezvoltă în următorii cinci ani pe toate formatele, însă pa­riurile principale ale retailerilor sunt proxi­mitatea şi online-ul. Astfel, retailerii din food şi electro-IT spun că pentru consumator proximitatea a devenit unul dintre cele mai importante argumente în procesul de achiziţie, chiar mai important ca preţul. Online reprezintă la rândul său un pariu pe care l-au menţionat jucătorii din toate segmentele de comerţ, de la jucării şi carte la pantofi şi echipamente sportive.

„Proximitatea este în top trei cei mai importanţi factori în procesul de achiziţie, de­păşind preţul, care ocupă locul patru. Pe pri­mele poziţii se găsesc orientarea facilă în interiorul magazinului, proximitatea şi posibi­litatea de a găsi în acelaşi magazin tot ce am nevoie“, a spus Valer Hancaş, manager corpo­rate affairs & comunicare Kaufland România, care cita rezultatele unui studiu realizat de o companie de cercetare de piaţă. El a fost prezent la Conferinţa ZF Retail 2017. Pariu pe „made in Romania“ şi tendinţe în comerţul ro­mânesc, organizată de Ziarul Financiar în parte­neriat cu Kauf­land România, Alexan­drion Group, Carre­four România şi Flanco.

„Românul nu prea mai are timp să stea ore în şir la cumpărături şi se orientează spre super­mar­keturi şi magazine de proximitate. Hiper­mar­ketul devine destinaţie de weekend în fa­milie“, spune la rândul său Andreea Mihai, director de marketing al Carrefour România. Grupul francez este activ pe aproape toate formate de comerţ de pe piaţa locală, de la hiper­mar­keturi şi supermarketuri, la pro­xi­mitate, online şi un mix între discount şi cash & carry. Deşi a început să se dezvolte iniţial cu for­matul de hipermarketuri, francezii au pariat apoi pe suprafeţe mai mici. Recent Carrefour a preluat Billa România pentru a-şi consolida po­ziţia pe acest segment.

„Consumatorul cu ce buget are vrea să îşi permită mai mult cu aceeaşi sumă, deci se va îndrepta spre retailul modern“, a adăugat ea, fără a preciza cât sunt diferenţele de preţ între cele două tipuri de comerţ.

Comerţul modern a ajuns la finalul anului trecut la o cotă de piaţă de circa 57%, însă în primele luni din an a trecut de pragul de 60%, spun jucătorii din piaţă, care citează compania de cercetare de piaţă GfK.

„Micii comercianţi mai rezistă, se luptă. Într-adevăr sunt mulţi care închid pentru că aşa este viaţa, dar mai sunt şi cei care se reinven­tează şi încearcă să meargă mai departe. Micile ma­gazine care îşi aduc produse proaspete, care au produse specifice locale, care reintroduc vân­zarea la tejghea încă rezistă“, explică Ionuţ Roman, director relaţii clienţi în cadrul Selgros. Compania, spre deosebire de ceilalţi retaileri, are un format de tip cash & carry ceea ce înseamnă că se adresează în special revân­zătorilor şi jucătorilor din HoReCa. Totuşi, recent compania a deschis şi magazine de 4.000 mp, de circa două ori mai mici ca suprafaţă decât cele tradiţionale. Momentan com­pania are două astfel de unităţi, însă continuă expansiunea. Pe acest format, explică Ionuţ Roman, compania se adresează tot mai mult şi clientului final.

„Pe această piaţă a existat dintotdeauna o luptă între toate formatele, şi ea continuă.“

În lupta pentru client, proximitatea este doar o „armă“ pe care o folosesc retailerii din zona de food şi nu numai. O alta este aducerea la raft a tot mai multe produse „made in Ro­mania“.

„Pentru 2017 unul dintre cele mai impor­tante obiective este să oferim în con­tinuare produse româneşti. Este o muncă ce nu se va termina niciodată“, explică Valer Hancaş. El vorbeşte despre Global Gap, cea mai mare certificare la nivel agricol care atestă siguranţa alimentară.

„Am început acest program cu 18 producători români, o investiţie de 150.000 de euro. Sper să ne bucurăm de primele recolte care vor face parte din această standardizare la sfârşitul lunii mai. După prima recoltă vom beneficia împreună cu producătorii noştri de  aceste acreditări.“

De asemenea, anul acesta Carrefour a avut lan­sarea primei cooperative agriole alături de pro­ducători. „Noi suntem membru fondator, sun­tem unul dintre cei cinci membri fondatori. Am fondat cooperativa alături de producători români din bazinul legumicol Vărăşti, judeţul Giurgiu, care produc anual 5.000 tone de legu­me recoltate de pe 60 de hectare. Această coope­rativă este vârful unei colaborări fru­moase cu producătorii români“, explică Andreea Mihai.

Un pariu comun al tuturor retailerilor este însă online-ul, care indiferent de segment câş­tigă teren. „De ce trebuie să plătim chirii atât de mari dacă clientul nostru este online? Chiar vor­beam cu colegii mei că în ultimele trei luni 10% din piaţa de electro-IT s-a mutat în online, ceea ce e foarte mult“, explică Dragoş Sîrbu, CEO-ul retailerului electro-IT Flanco. La rân­dul său, Antoniu Niţuleasa, CEO-ul Intersport, afir­mă că vrea ca în cinci ani online-ul să ajungă să aibă 10% din business, faţă de 1% acum.

„Vorbim deja de un comerţ total. În momentul în care îţi pui problema dacă să îţi faci sau nu strategie digitală eşti deja cu 7 ani în urmă“, spune şi Tatian Diaconu, CEO-ul dezvoltatorului imobiliar Immochan.

 

Valer Hancaş, manager corporate affairs & comunicare Kaufland România

♦ Ne-am propus pentru 2017 să continuăm expansiunea începută în 2005. Vrem să fim ceva mai alerţi ca în anii anteriori. Vom deschide cel puţin 6 magazine anul acesta. Valoarea investiţiilor a fost de 100 mil. euro în anii trecuţi. Ne dorim să depăşim această valoare, fiind ceva mai alerţi. Va fi un an plin de inovaţii pentru Kaufland.

♦ Pentru 2017 unul dintre cele mai importante obiective este să oferim în continuare produse româneşti. Este o muncă ce nu se va termina niciodată. 

♦ Consumul în România până în 2021 va avea cea mai mare creştere din Europa, de peste 22% în această perioadă, în condiţiile în care următoarea ţară cu cel mai alert ritm este Ungaria, care face un  progres de 14%  în perioada 2016-2021, potrivit Euromonitor.

♦ Cel mai mic salariu din Kaufland România este de 2.000 de lei brut. Recrutăm din România doar, nu ne-am orientat spre Republica Moldova, deşi ne vom extinde şi pe această piaţă.

 

Andreea Mihai, director de marketing Carrefour România

♦ Anul acesta a fost lansarea primei cooperative agricole lansate alături de producători. Noi suntem membru fondator, suntem unul dintre cei cinci membri fondatori. Am fondat cooperativa alături de producători români din bazinul legumicol Vărăşti, judeţul Giurgiu, care produc anual 5.000 tone de legume recoltate de pe 60 de hectare. Această cooperativă este vârful unei colaborări frumoase cu producătorii români.

♦ La marcă privată, circa 90% din ce producem este realizat în România. Acesta este modelul grupului pe toate pieţele unde activează Carrefour. Noi importăm doar ce nu se poate obţine din România. Am fi putut să bifăm nişte casuţe şi veneau camioanele din străinătate, dar am preferat să lucrăm cu producătorii locali.

♦ Comerţul modern în ţările vestice este undeva pe la 90%, în România la nivelul lunii februarie era la peste 60%. A crescut cu aproape 2 puncte procentuale faţă de ultimele luni ale anului trecut.

♦ Consumatorul cu ce buget are vrea să îşi permită mai mult cu aceeaşi sumă, deci se va îndrepta spre retailul modern.

♦ Românul nu prea mai are timp să stea ore în şir la cumpărături şi se orientează spre supermaketuri şi magazine de proximitate. Hipermarketul devine destinaţie de weekend în familie.

 

Dragoş Sârbu, CEO, Flanco

♦ Anul nu a început grozav, după un an 2016  senzaţional din punctul de vedere al consumului şi al vânzărilor, 2017 a început mai slab însă din cauze obiective. Punem începutul mai slab pe seama vremii,  anul acesta în ianuarie şi februarie a fost extraordinar de frig, iar mulţi dintre clienţii noştri nu au ieşit din casă. În plus, a existat acea activitate publică, protestul din februarie, care a condus la un sentiment de conservare, aşteptare, în rândul clienţilor. Lucrurile îşi revin, dar sunt departe de anul trecut.

♦ Black Friday rămâne cel mai important eveniment de shopping din an pentru electro- IT, cu nişte volume foarte-foarte importante. Eu nu sunt însă de părere că volumul vândut atunci a afectat vânzările de la începutul acesta de an.

♦ Black Friday a ajuns să dureze de la o zi, cât era la început, până la o lună în prezent. Din punct de vedere logistic am început să ne descurcăm mai bine. Acolo apăreau probleme, că vindeam într-un weekend cât într-o lună.

♦ În ultima perioadă am deschis magazine stradale, în oraşele medii şi mici aceasta este cheia. Pe viitor eu pariez pe proximitate şi pe un comerţ omnichannel.

 

Ionuţ Roman, director relaţii clienţi Selgros

♦ 2017 va fi un an bun. Într-adevăr, se închid o serie de magazine în comerţul tradiţional, însă noi avem şi partea de distribuţie către HoReCA, un segment care se dezvoltă foarte mult. Acest segment va determina o creştere pentru compania noastră.

♦ Micii comercianţi mai rezistă, se luptă. Într-adevăr sunt mulţi care închid pentru că aşa este viaţa, dar mai sunt şi cei care se reinventează şi încearcă să meargă mai departe. Micile magazine care îşi aduc produse proaspete, care au produse specifice locale, care reintroduc vânzarea la tejghea încă rezistă. Mai rezistă şi angrourile care importă marfă singure.

♦ Nu găsim măcelari. Sunt oameni în departamentul de măcelărie care câstigă şi 1.000 euro net. Un măcelar bun câştigă peste 2.000 lei net.

 

Viorel Opaiţ, business development director JLL România

♦ Este clar că se schimbă modul de expansiune, se trece pe formate mai mici. Acest lucru se vede în oraşele principale, cum este cazul Cluj-Napoca, unde Mega Image intră foarte puternic. Puţinele spaţii care există acolo pe acest format vor fi licitate de trei jucători importanţi. Vedem o expansiune mai mare pe zona Moldovei, o zonă care în mod tradiţional a fost ocolită.

♦ Contează mult în expansiunea retailerilor logistica din spate. Degeaba te extinzi dacă nu poţi livra. Este greu să aduci salata din Giurgiu în Cluj sau în Baia Mare şi să fie proaspătă.

♦ În primul trimestru, dacă ne uităm la datele oficiale, o treime din tranzacţiile logistice au fost realizate de retaileri, iar cele care au fost făcute de jucătorii din domeniu au avut uneori în spate tot clienţi retaileri.

 

Sorin Trocaru, director general adjunct Daas

♦ Legat de dezvoltare pot să spun că începutul de an a fost exploziv, cu multe deschideri de magazine la care am participat şi noi cu montaje de frig, dar şi alte servicii. Pare cel mai bun an din ultimii 5-6 ani ca barometru de servicii. Ne bucurăm de planurile partenerilor noştri jucători internaţionali care continuă să deschidă.

♦ Olanda are 87-90% comerţ modern, la noi mai există loc destul pentru dezvoltarea lui, mai sunt vreo 20 de procente.

♦ O provocare pentru noi este forţa de muncă, având multe lucrări pe mai multe pieţe este foarte greu să găsim specialişti. Generaţia tehnicienilor este la 45 de ani.

♦ Mergem în universităţi şi căutăm ingineri, atât în universităţi tehnice, cât şi de arhitectură, unde încercăm să luăm studenţii în an terminal. Aici am avut succes. Greu este să găsim muncitori calificaţi, omul care repara efectiv ţeava. Ne uităm cu atenţie la Republica Moldova. Ne uităm la specialişti de orgine română care lucrează în Germania.

 

Liliana Comăneci, fondator Quick Deli Convenience Store

♦ am rezistat 23 de ani pe piaţă, nu a fost uşor, a fost o provocare continuă pentru mine, dar  prin diferenţiere, tenaciate, am reuşit.

♦ Proximitatea nu generează venituri foarte mari. În permanenţă am fost atentă la nevoile cumpărătorului, la promoţii, la programul de loializare. Ne-a ajutat layout-ul magazinului, experinţa pe care o au clienţii în timpul cumpărăturilor.

♦ Avem program non-stop, şi acesta este un alt avantaj. Clienţii noştri sunt deschişi la noutate, la produse premium, ceea ce mă ajută foarte mult.

♦ Venim tot timpul cu ceva nou. Eu săptămânal aduc produse noi, de ani de zile, cum ar fi bunătăţile americane, de exemplu, un punct de atracţie extraordinar.

 

Cosmin Ulmean, chief operating officer Noriel

♦ Piaţa de jucării este împărţită în jucării tradiţionale şi jocuri electronice şi observăm că jocurile cresc de două ori mai rapid decât jucăriile tradiţionale.

♦ Piaţa totală de jucării a depăşit, potrivit datelor noastre, valoarea de 1 mld. lei, iar pentru acest an aşteptăm o creştere de circa 5%.

♦ Noi avem una dintre cele mai puternice sezonalităţi ca piaţă, oamenii cumpără jucării cu trei ocazii în principal, de Crăciun, de Paşte şi de Ziua Copilului.

♦ Cred că una dintre principalele direcţii de dezvoltare pe viitor este digitalizarea.

 

Antoniu Niţuleasa, CEO Intersport

♦ Strategia noastră pe termem lung  este să mergem în continuare pe dezvoltarea de magazine „brick and mortar“. Planul este ca în următorii cinci ani să ajungem la peste 45 de magazine deschise, ne uităm şi la oraşele cu populaţie de sub 100.000 de locuitori. Ne dorim ca online-ul să ajungă în cinci ani la 10% din cifra de afaceri, avem o strategie în spatele acestui obiectiv.

♦ Avem 31 de magazine. Magazinul online face sub 1% din cifra de afaceri, insignifiant, însă  creşte cu o rată dublă faţă de magazinele brick and mortar.

♦ Avem un business foarte dependent de vreme. În primele şi în ultimele luni ale anului, dacă ai zăpadă vânzările sunt pe măsura aşteptărilor, dacă nu ai zăpadă, ai o mare problemă de stoc.

♦ Ne-a ajutat vremea, am avut un început foarte bun de an. Cred că vom avea un an bun şi în 2017, dar nu cred într-o creştere de două cifre.

♦ Eu cred că vor intra mai puţini bani în ţară de la românii din afară, din Anglia, din cauza Brexitului. Vor trimite mai puţini bani acasă, vor fi mai reticenţi. Nu vom mai avea aceeaşi masă monetară care intra în România.

♦ Clientul îşi doreşte o experinţă multi-channel. Noua generaţie are alte aşteptări. Cine răspunde nevoilor lor va fi un câştigător.

 

Nicoleta Iordan, fondator Cărtureşti

♦ Piaţa de carte este estimată la  60-70 mil. euro. Este o piaţă mică pe care activează câteva sute de edituri, câteva lanţuri de librării şi circa 200 de librării independente. Sunt mai puţine librării în această ţară decât oraşe. Sunt oraşe fără nici o librărie.

♦ Doar 5% din populaţie cumpără o carte pe an şi aceste cifre nu au variat foarte mult în ultimii 10-15 ani. Cresc anumite edituri, anumiţi distribuitori dispar, dar din păcate nu a fost până acum o piaţă în creştere.

♦ Autorii români continuă să vândă tiraje mai mari decât restul, cel putin în reţaua noastră. În topul vânzărilor sunt autorii Lucian Boia, Mircea Cărtărescu, dar şi alţii.

♦ Vânzarea online de carte a luat amploare când au apărut magazinele de discount. O carte în online ajunge şi cu 80% mai ieftină decât în librării pentru că e o piaţa nereglementată.

♦ Librăriile au descoperit extinderea de game de produs cu papetărie, ceai, filme, muzică. Dificultăţi au fost întotdeauna pe piaţa aceasta, iar inventivitatea a fost obligatorie. La noi, în România, vânzarea de produse non-carte este de 40% .

 

Roxana Petre, business development manager pentru Mastercard România

♦ În cinci ani vom vedea o tendinţă clară de digitalizare, vom vedea tot mai multe plăţi cu smartphone-ul, smartwatch-ul sau alt device.

♦ Dacă ne uităm la datele BNR vedem o creştere de 29% în ceea ce priveşte plăţile cu cardul  din decembrie 2016 faţă de decembrie 2015.

♦ Plăţile cu cardul cresc mai mult decât retragerile de numerar, 2015 a fost primul an în care plăţile cu cardul au fost mai multe decât retragerile de numerar.

♦ Mai durează însă câţiva ani până când vom ajunge ca ţările nordice să predomine (aproape exclusiv) plăţile cu cardul în detrimentul numerarului.

 

Lucia Buzduga, general manager Il Passo

♦ Circa o treime din pantofii vânduţi în magazinele Il Passo sunt produşi în fabrica noastră, deci sunt „made in România“.

♦ Pe lista planurilor de dezvoltare se numără extinderea în sistem de franciză. Vrem să creştem producţia în fabrica proprie pentru a susţine dezvoltarea în franciză. Tot în cinci ani ne dorim să fim cunoscuţi la nivel internaţional, online, şi de ce nu cu magazine în franciză.

♦ Noi avem 17 magazine fizice, un magazin online şi un outlet. În 2016 vânzările online reprezentau 11% din cifra de afaceri.

♦ Încasările mari de Black Friday din 2016 şi-au arătat efectul în ianuarie când oamenii nu mai aşteptau să înceapă perioada de reduceri.

 

Tatian Diaconu, director general Immochan România

♦ Dacă privim retailul din perspectiva unui dezvoltator, retailul este în plină evoluţie. Sunt segmente din retail care cresc şi care se comportă foarte-foarte bine. Scăderea TVA a avut un impact pozitiv în zona de food, la fel şi creşterea salariilor asupra consumului per ansamblul său. Imaginea pe care o vedem este mai degrabă una pozitivă.

♦ De ce nu vedem mai mult comerţ stradal în România? Pentru că oraşele au fost construite aşa cum au fost construite. În Bucureşti a fost dorinţa de a transforma Calea Victoriei într-o zona cu comerţ stradal de lux. Nu s-a reuşit din mai multe motive: pentru că  e o zonă cu  aumite riscuri seismice şi atunci a existat o ezitare în a investi, care există în continuare, dar şi pentru că instituţia mall  a prins bine în România, mai bine ca în alte părţi.

♦ Este din ce în ce mai dificil să construim malluri din cazua lipsei de terenuri şi a problemelor de infrastructură din oraşe.

♦ Vorbim deja de un comerţ total. În momentul în care îţi pui problema dacă să îţi faci sau nu strategie digitală eşti deja cu 7 ani în urmă.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO