Optimismul consumatorilor se situează la niveluri ridicate istoric în marile economii ale lumii chiar în condiţiile în care perspectivele economice la nivel mondial se deteriorează continuu.
Totuşi, este posibil ca lucrurile să se schimbe în rău, încrederea consumatorilor începând să scadă într-un număr în creştere de ţări. În acelaşi timp, marile bănci centrale îşi accelerează relaxarea politicii monetare pentru a susţine economiile, dar datele sugerează că astfel de eforturi vor avea eficienţă maximă dacă vor încuraja companiile să investească mai mult, mai degrabă decât să încurajeze gospodăriile să economisească mai puţin şi să cheltuiască mai mult.
Producţia sectorului manufacturier este în scădere în multe dintre cele mai mari economii ale lumii, în timp ce creşterea serviciilor şi comerţului încetineşte, însă datele organizaţiei americane de business Conference Board şi ale Nielsen, compania de analiză de date, sugerează că unele dintre fundaţiile perspectivelor globale rezistă încă, scrie Financial Times.
„Există o divergenţă fără precedent între încrederea consumatorilor şi cea a companiilor, cea din urmă fiind erodată de războiul comercial şi declinul sectorului manufacturier“, notează Bart van Ark, economist-şef al Conference Board. „Consumatorilor nu le pasă atât de mult atâta timp cât tensiunile comerciale nu le afectează joburile.“
Indicele global al Conference Board s-a situat la 107 în trimestrul trei al acestui an, un maxim şi neschimbat faţă de T2, sugerând o perspectivă pozitivă pentru cheltuielile gospodăriilor în următoarele şase luni, potrivit lui Van Ark.
Datele vin înaintea reuniunilor anuale ale FMI şi Băncii Mondiale, FMI fiind aşteptat să-şi reducă semnificativ estimările de creştere economică. Acestea arată însă de ce economia mondială nu dă semne recesioniste adânci încă: gospodăriile încă se simt încrezătoare.
Optimismul consumatorilor privitor la perspectivele legate de joburi, finanţe personale şi disponibilitatea acestora de a cheltui sugerează că nivelul consumului acestora va rămâne solid chiar în condiţiile stagnării sectorului manufacturier şi comercial.
Şi totuşi, este posibil ca lucrurile să se schimbe, în condiţiile în care încrederea consumatorilor a atins un vârf şi începe să scadă într-un număr în creştere de ţări. Încrederea este în scădere în 33 din cele 64 de economii analizate şi în creştere în 29. Încrederea s-a dovedit a fi deosebit de solidă în SUA şi la nivelul majorităţii economiilor asiatice, Europa situându-se puţin în urmă în această privinţă.
Nesiguranţa de ordin politic a avut efecte clare în unele economii, încrederea din Hong Kong scăzând cu 14 puncte la 86 în trimestrul trei, în timp ce Grecia s-a bucurat de o creştere de 12% pe fondul stabilităţii în creştere generată de instalarea noului guvern.
Marea Britanie şi Germania au înregistrat mici creşteri ale optimismului consumatorilor în pofida îngrijorărilor legate de Brexit.
Întrebaţi care le sunt cele mai mari temeri, gospodăriile au menţionat perspectivele globale şi cele legate de joburi, ceea ce sugerează că nivelurile ridicate de încredere s-ar putea dovedi fragile dacă declinul sectorului manufacturier se accelerează.
Între timp, marile bănci centrale ale lumii îşi accelerează eforturile de stimulare a creşterii economice prin relaxarea în continuare a politicii monetare. Datele privind încrederea consumatorilor sugerează însă că eforturile vor fi eficiente la maximum dacă vor încuraja mai degrabă companiile să-şi crească investiţiile decât gospodăriile să economisească mai puţin şi să cheltuiască mai mult.
Mai mult de jumătate din băncile centrale ale lumii sunt în prezent în curs de relaxare a politici monetare, cea mai mare proporţie de după criza financiară. În timpul trimestrului al treilea, 58,5% din băncile centrale au redus dobânzile, reacţionând la un declin în creştere al sectorului manufacturier la nivel mondial. Sectorul a suferit cel mai îndelungat declin din şapte ani.
Economiştii UBS estimează că ritmul de creştere a economiei mondiale în T3 se situa la o rată anualizată de 2,3%, aproape de minimele atinse în ultimul trimestrul al anului 2018.
BCE a redus dobânzile luna trecută ca parte a celui mai amplu pachet al său de stimulente economice din trei ani, iar Fed a operat a doua reducere de dobânzi din acest an.
Numai 3 din 41 de ţări au majorat dobânzile în T3. Creşterea robustă din Norvegia a atras a treia majorare de dobânzi din acest an, iar banca centrală a Kazahstanului a majorat dobânzile pe fondul temerilor privind creşterea inflaţiei.
Reducerile de dobânzi au continuat în trimestrul patru. Australia, Islanda şi India şi-au relaxat politica săptămâna trecută, iar pieţele pariază acum pe o probabilitate semnificativă ca Fed să opereze o nouă reducere în această lună.
În pofida stimulentelor de 10.000 mld. dolari lansate de băncile centrale, economiile din întreaga lume nu au reuşit să-şi crească nivelurile productivităţii, avertizează Forumul Economic Mondial (WEF), potrivit Reuters.
Productivitatea, o măsură a capacităţii unei economii de a genera creştere, a devenit un motiv de îngrijorare în creştere în rândul strategilor din întreaga lume în condiţiile în care ratele de creştere economică rămân fragile. WEF îndeamnă ţările să recurgă la politica fiscală şi alte stimulente pentru a întări cercetarea şi dezvoltarea, calificarea forţei de muncă şi infrastructura.