Retail&Agrobusiness

Încă un indicator care reflectă puterea mică de cumpărare. Un român cheltuie lunar 17 euro pe haine şi pantofi, dar „cheltuiala“ îi mănâncă cel mai mult din salariu

Încă un indicator care reflectă puterea mică de...

Autor: Cristina Roşca

11.02.2017, 12:02 2030

♦ Un român cheltuie lunar doar 17 euro (75 de lei) pe haine şi pantofi, cea mai mică sumă din regiune şi de aproape cinci ori mai mică decât cea plătită de un german ♦ Totuşi, ca pondere în salariu România se află pe primul loc, cu aproape 4%, acesta fiind astfel încă un indicator care reflectă puterea mică de cumpărare.

Această pondere de aproape 4% indică nu doar puterea mică de cumpărare din România, ci şi faptul că local consumatorii sunt mai dispuşi să cheltuie bani pe haine comparativ cu alte ţări. Românii sunt pasionaţi de modă, de trenduri şi de branduri, motiv pentru care piaţa locală este una dintre cele mai concurenţiale din economie şi din Europa în pofida faptului că salariul mediu net lunar este printre cele mai mici din UE, alături de cel din Bulgaria.

„Românii sunt pasionaţi de modă şi spre deosebire de cehi şi polonezi sunt mai dispuşi să cheltuie bani pe haine“, spunea anterior Ralf Wein, şeful H & M în regiune, într-un interviu acordat ZF. Potrivit calculelor ZF, încă de la început România s-a numărat printre pieţele cu cele mai bune rezultate pentru H & M , în regiune fiind „campioană“, cu vânzări medii per magazin cu 50% mai mari decât în Cehia spre exemplu. Deşi salariul mediu în România este de două ori mai mic decât în Polonia şi Cehia, vânzările magazinelor H&M sunt mai mari, susţinute de apetitul pentru modă al consumatorilor locali.

De aceeaşi părere cu Ralf Wein sunt şi ceilalţi executivi din domeniu, motiv pentru care unele dintre cele mai puternice grupuri de modă din lume îşi întăresc portofoliile din România deschizând magazine şi aducând noi branduri pe o piaţă care se dezvoltă şi care are consumatori dispuşi să dea mai mulţi bani pe haine. Astfel, spaniolii de la Inditex au adus recent online brandul Uterque, singurul care le lipsea din portofoliu. În curând sub acest brand va fi deschis şi primul magazin offline. După acelaşi model a mers şi H & M, care a venit iniţial cu brandul-fanion cu acelaşi nume, pentru ca apoi să aducă şi COS.

De altfel, grupurile Inditex şi H &M sunt cele mai puternice pe de piaţa de îmbrăcăminte din România. H&M a obţinut în 2015, ultimul an pentru care există date, afaceri de 665 mil. lei (aproape 150 mil. euro). Zara face parte din grupul spaniol Inditex. La nivel de grup, Inditex este liderul pieţei locale de modă, însă la nivel de brand şi entitate juridică, H&M conduce. Cel mai important brand din grup este de departe Zara, cu afaceri de peste jumătate de miliard de lei (peste 100 mil. euro). În cazul Inditex fiecare brand este operat pe o altă entitate juridică. Podiumul este completat de nemţii de la C & A. De altfel, niciun brand româ­nesc nu are o poziţie puternică în moda locală.

Pe piaţa de încălţăminte, spre deosebire de cea de modă, lupta se dă între jucători locali şi străini. Astfel, Musette, Denis, Otter sau Benvenuti sunt companii care au în spate antreprenori locali. Unii dintre aceşti jucători au şi producţie locală, alţii doar retail. Companii precum Otter au în portofoliu şi francize străine, dar şi branduri create local. Jucătorii români se poziţionează de regulă pe segmentul mediu plus şi chiar premium.

Lupta în piaţă se dă însă şi cu nume internaţionale ca Deichmann, CCC sau Humanic. Jucătorii care activează pe seg­mentul preţurilor mici se extind rapid, astfel ajung să deţină poziţii-cheie în piaţă. Deich­m­ann şi CCC au ajuns în mai puţin de un deceniu şi respectiv patru ani să domine pia­­ţa, situându-se pe primele două poziţii. Otter se află pe locul trei, potrivit datelor ZF.

Per total, piaţa modei din România, care cu­prinde îmbrăcăminte, încălţăminte,  acce­sorii şi echipamente sportive, are o valoare de circa 4 mld. euro, din care mai bine de 60% reprezintă suma cheltuită pe haine. Şi aici, cea mai mare pondere o au hainele pentru femei, urmate de cele pentru bărbaţi şi cele pentru copii, arată datele companiei de cercetare de piaţă Euromonitor. În ceea ce priveşte hainele şi încălţările pentru copii, brandurile cu preţuri mici, dar şi mărcile private au rezultate mai bune decât în cazul modei masculine sau feminine.

„Situaţia poate fi explicată prin faptul că un copil pune mai puţin accent pe trenduri şi branduri ca un adult. Mai mult, părinţii sunt cei care au un cuvânt final de spus în decizia de achiziţie a unui produs de îmbrăcăminte sau încălţăminte pentru copii“, spun analiştii Euromonitor. Ei adaugă că părinţii tind să prefere hainele mai ieftine pentru copii lor pentru că aceştia au tendinţa să le murdărească rapid. În plus, ei cresc, şi în scurt timp hainele le rămân mici.

Piaţa de încălţăminte are la rândul său o valoare de puţin peste 1 mld. euro, în timp ce pe echipamente sportive românii cheltuie aproape 400 mil. euro, potrivit Euromonitor.

Totuşi, la o piaţă totală de 4 mld. euro, cheltuiala lunară per capita este de doar 17 euro, cu peste 20% mai mică decât în Polonia şi de aproape cinci ori mai mică decât în Cehia.

Diferenţele importante sunt date de salarii, nu de preţuri în contextul în care preţurile hainelor şi pantofilor sunt de multe ori aliniate în Europa.

Suma cheltuită de un român la cumpărături în comerţul cu dominantă alimentară reprezintă circa 15% din salariul sau lunar, restul fiind împărţit între utilităţi, rate bancare sau chirii, haine, timp liber, educaţie sau sănătate. De altfel, tocmai puterea de cumpărare scăzută face ca românii să cheltuie cea mai mare pondere din salariul lor lunar pe alimente, băuturi şi ţigări, motiv pentru care sumele rămase pentru domenii precum haine, educaţie sau sănătate să fie infime.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO