Cartea reprezintă pentru marile lanţuri de librării maximum 60% din vânzări, rafturile de carte fiind înlocuite de raioane de papetărie, jucării, cadouri sau gadget-uri, în încercarea reţelelor de a ţine pasul cu competiţia venită din online, inclusiv de la site-uri din străinătate.
„Cărţile au rămas cam la o treime din vânzări, de mulţi ani de zile. Şi cei din afară caută să-şi diversifice businessul, inclusiv din cauza ameninţării site-urilor de cumpărături, cum este Amazon“, spune Amalia Buliga, director general al lanţului de librării Diverta, cu afaceri de 10 milioane de euro anul trecut. În cazul lanţului controlat de Radu Octavian cea mai mare parte din business este generată de papetărie şi jucării.
Există însă şi retaileri care au rămas fideli conceptului de librărie clasică, în care vânzarea de carte generează până la 85% din venituri şi care au declarat chiar război „angrosiştilor“ de cultură.
„Modelul nostru de librărie este unul clasic. Cartea reprezintă un procent majoritar în vânzările noastre, undeva între 80% şi 85% într-o lună normală, la nivel de reţea“, spune Valentin Derevlean, manager de achiziţii al grupului Librarium, o afacere antreprenorială din retailul de carte, care s-a bazat iniţial pe prezenţa în oraşele universitare din ţară, precum Timişoara, Cluj şi Iaşi, dar a deschis apoi librării şi în două dintre mallurile din Bucureşti.
