ANALIZĂ

O piaţă subdezvoltată, dar cu potenţial. Doar trei dintre cele mai extinse zece lanţuri de cafenele din lume sunt prezente în România

9 aug 2017 Autor: Cristina Rosca

♦ Starbucks, McCafe (parte a McDonald’s) şi Gloria Jean’s sunt lanţurile internaţionale din top zece care au pariat pe România, unde au între 10 şi 30 de unităţi fiecare ♦ Costa Coffee, un lanţ cu peste 5.000 de unităţi la nivel internaţional, se gândeşte să revină pe piaţa locală, potrivit surselor din piaţă.

Costa Coffee este unul din­tre cele mai extinse lanţuri de cafenele la nivel mon­dial, cu prezenţă pe mai mul­te pieţe din toate colţu­rile globului. Local, compania a venit în 2006 în sistem de franciză.

Încă de la început retailerul şi-a concen­trat atenţia pe Capitală, unde avea deschise toa­te unităţile. Cinci ani mai târziu, într-o perioa­dă marcată de criza financiară şi de pru­denţa românilor în consum, brandul bri­tanic s-a retras de pe piaţă după ce a închis toate unităţile. De altfel, în 2010 compania care opera businessul a intrat în insolvenţă.

Piaţa de cafenele a fost atunci una din­tre cele mai lovite de criză, consumatorii de­ve­nind tot mai atenţi la modul în care îşi chel­tuie banii. Astfel, ieşirile în oraş şi la ca­fea au fost printre primele tăiate de pe listă. În acest context, mai multe branduri im­portante de pe această piaţă au ieşit din joc.

Atunci, antreprenorul local Tudor Dragomir Niculescu, proprietarul lanţului Turabo şi unul dintre primii oameni care au pus bazele pieţei de cafenele în România, a închis în mai puţin de trei ani toate cele circa 50 de cafenele şi centre de evenimente pe care le deţinea pe piaţa locală. La fel s-a întâmplat şi cu cafenelele unor lanţuri internaţionale precum Costa Coffee. Un alt brand internaţional care a renunţat la piaţa locală este Dunkin’ Donuts. Acesta din urmă este un lanţ american cu peste 11.000 de unităţi la nivel mondial, specializat în vânzarea de cafea şi gogoşi. Unele statistici includ acest lanţ în clasamentele privind cele mai extinse lanţuri de ca­fe­nele, pe când altele îl cla­sează în zo­na de go­go­şerii.

În cazul Dunkin’ Do­nuts, ieşirea de pe piaţă nu este legată de cri­ză, pentru că ame­­ricanii au in­trat pe piaţă în 2003 şi au ieşit doi ani mai târ­ziu. Prin­cipalul mo­tiv invocat au fost preţurile prea mari. Dintre cele mai impor­tante nume de pe piaţa inter­naţională a cafe­nelelor, local sunt prezente trei, Starbucks, McCafe (parte a McDonald’s) şi Gloria Jean’s. Şi după cifra de afaceri ele sunt printre cei mai mari jucători locali.

În umbra lor se mai dezvoltă însă şi alte lanţuri pre­cum Brioche Dorée sau Caffe Ritazza.

Pe piaţa locală mai activează însă şi alte companii internaţionale cum sunt Paul şi Cinnabon, însă acestea au ca activitate principală patiseria.

România încă este o piaţă subdezvoltată prin comparaţie cu altele, mai ales că salariul mediu este de sub 500 de euro, printre cele mai mici din Europa, alături de cel din Bulgaria. În acest context, alte lan­ţuri, cum este cel al Caffe Nero sau al ame­ricanilor de la Caribou Coffee, au ales să se extindă pe alte pieţe din lume, nu în Ro­mânia. Caffe Nero spre exemplu este pe pia­ţa din Polonia, aceasta fiind singura ţară din regiune unde brandul este prezent. Po­lonia este cea mai puternică economie re­gio­nală, cu un salariu mediu dublu faţă de România.

În afară de Starbucks, piaţa cafenelelor şi barurilor din România mai găzduieşte câteva nume internaţionale, precum Gloria Jean’s sau Brioche Dorée, însă este puternic fragmentată, fiind împărţită între un număr foarte mare de jucători locali.

Aceştia deţin de regulă un bar sau o cafenea fiecare. Şi brandurile internaţionale sunt venite tot în franciză, acesta fiind un alt semn al subdezvoltării.

Totuşi, creşterea economiei şi a puterii de cumpărare a atras atenţia brandurilor internaţionale.

Cinci nume internaţionale se uită la piaţa locală de cafenele şi baruri evaluată la 4 mld. lei. Două lanţuri internaţionale de cafenele – Costa Coffe şi Esquires Coffee -, trei distribuitori de cafea – Moak, Illy şi Stretto –, precum şi o serie de fonduri de investiţii se uită la piaţa locală de cafenele şi baruri, potrivit surselor din piaţă. Cele mai multe caută să intre printr-o preluare care să le asigure o poziţie puternică pe o piaţă foarte fragmentată unde liderul, Starbucks, are doar 2% din totalul vânzărilor de 4 mld. lei.

Revenirea încrederii consumatorilor în economie i-a făcut pe aceştia să cheltuie banii mai uşor. Această relaxare s-a văzut în consum, mai ales în segmentul cafenelelor şi barurilor, în contextul în care cheltuielile din timpul ieşirilor în oraş sunt văzute ca fiind opţionale, astfel că în criză au fost primele tăiate de pe listă.

Pe piaţa cafenelelor şi restaurantelor din România se deschid şi se închid anual câteva sute de unităţi, mulţi dintre noii jucători având o viaţă scurtă, de doar câteva luni. Noile unităţi se deschid în principal în Bucureşti şi în marile oraşe de provincie, în zonele turistice, cu trafic pietonal mare.

 

 

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 09.08.2017

 
Cuvinte cheie:
Starbucks
, piata
, romania
, cafenele
, extindere
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide