ANALIZĂ

România are preţurile similare cu Polonia, dar salariile sunt la jumătate. Faţă de UE, puterea de cumpărare este de 2,5 ori mai mică

20 aug 2015 Autor: Cristina Rosca

„Salariile sunt cele care au rămas în urmă în România, şi cred că ideal ar fi să vedem o creştere a lor pe o stagnare a preţurilor. Pentru acest lucru trebuie să atragem investiţii străine care să creeze locuri de muncă“.

România are preţuri similare cu cele din Po­lo­nia sau Ungaria deşi salariul mediu este de până la de două ori mai mic. Prin comparaţie cu media UE, preţurile sunt de două ori mai mici, dar salariul reprezintă doar 20% din media celor 28 de ţări membre, arată calculele ZF făcute pe baza datelor institutului de statistică european Eurostat.

Astfel, dacă un coş de cumpărături costă 100 de euro în România şi circa 200 de euro în UE, un român îşi permite lunar 3,8 coşuri, faţă de 10 în UE. Pu­terea de cumpărare este de 2,5 ori mai mic. Datele comparative privind pre­ţurile şi salariile medii nete la nivelul prin­cipa­lelor ţări din UE ilustrează puterea redusă de cumpărare a românilor şi gradul de subdez­voltare al economiei locale.

„Puterea de cumpărare a românilor este mică, dar nu atât de mică pe cât pare dacă privim doar salariile în mod absolut, fără să mai luăm în calcul preţurile. Salariile sunt cele care au rămas în urmă în România, şi cred că ideal ar fi să vedem o creştere a lor pe o stagnare a preţurilor. Pentru acest lucru trebuie să atragem investiţii străine care să creeze locuri de muncă. Jocul cererii şi al ofertei va duce invariabil la creş­te­rea salariilor“, spune Alexandru Vlad, di­rectorul executiv al Selgros Cash & Carry, unul dintre cei mai mari jucători din economie, cu afaceri anuale de circa 2,9 mld. lei din 19 magazine.

Datele Eurostat arată că preţurile din România sunt alături de cele din Bul­garia, Polonia şi Ungaria aproape la jumă­tate faţă de media UE formată din 28 de ţări. La polul opus se află ţările nor­dice, Suedia, Danemarca cu preţuri mai mari cu până la 25-40% faţă de media UE. Cele mai scumpe ţări din Europa sunt două state nonmembre ale UE, Norvegia şi Elveţia, unde preţurile sunt cu până la 50% mai mari decât în uniune. Totuşi salariile medii din aceste ţări sunt de circa 4.000 de euro, duble faţă de câştigul mediu net din UE. Astfel, aceste ţări sunt cele cu cel mai bun nivel de trai, motiv pentru care sunt con­si­derate cele mai bune ţări în care să locuieşti. „Preţurile din România sunt de multe ori aliniate la UE. La mâncare, spre exemplu, preţurile sunt doar cu 30-40% mai mici decât media uniunii, pe când la motorină un român plăteşte mai mult decât un austriac deşi salariul este de câteva ori mai mic“, spune Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oa­menilor de Afaceri din România (AOAR).

El adaugă că în ultimii 10-15 ani guvernele din România au mizat pe atragerea de investiţii străine, fară a încuraja investiţiile locale.

Este normal ca străinii să caute avantaje în ţările în care investesc, iar în România prin­ci­pa­lul avantaj este forţa de muncă ieftină. „Sub­dezvoltarea economiei locale este dată de salariile mici, de aceea trebuie încu­rajate investiţiile în altceva decât hiper­marketuri şi call-centere. Dacă încu­rajezi un model de dezoltare bazat pe consum, nu vei putea să dezvolţi eco­no­mia.“

Potrivit lui Cristian Pârvan, ali­men­tele sunt nepermis de scumpe, iar pre­ţurile la utilităţi cresc constant. Salariile însă nu avansează în acelaşi ritm. Sala­riile angajaţilor români au avut o pon­dere de doar 31% în PIB anul tre­cut, în timp ce media la nivelul sta­te­lor din UE a fost de circa 48%.

Astfel, importanţa masei salariale din România la formarea PIB a ajuns în 2014 la cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu, după un declin puternic înregistrat după anul 2008, de opt puncte procentuale, arată datele prezentate anterior de Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul BNR.

 

Trebuie majorat salariul minim ca economia să se dezvolte

Situaţia este explicată prin pierderea locurilor de muncă după 2008, prin scăderea unor salarii sau înlocuirea angajaţilor „scumpi“ cu personal fără experienţă, precum şi transformarea joburilor din industrie în locuri de muncă în hipermarketuri. Retailerii străini au devenit în ultimii ani unii dintre cei mai mari angajatori din economie, cu până la 10.000-15.000 de salariaţi per reţea. Totuşi, cei mai mulţi salariaţi sunt lucrători comerciali, plătiţi cu salarii mai mici decât media pe economie, de multe ori cu 200 de euro în oraşele de provincie.

„Un raport recent al FMI arată că nu se poate reduce subdezvoltarea unei economii fără creşterea salariului minim peste un nivel la care banii să îţi fie suficienţi doar să trăieşti“, mai spune Pârvan.

În România salariul minim este de circa 235 de euro, iar cel mediu este de 380 de euro, al doilea cel mai mic din UE după cel din Bulgaria. De altfel, România şi Bulgaria sunt cele mai sărace ţări din uniune, cu o putere de cumpărare pe măsură. Această situaţia explică de ce doar unul din zece români îşi permite să plece anual în vacanţă şi de ce un român consumă în medie un tub de pastă de dinţi pe an şi îşi schimbă periuţa o dată la doi ani.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 20.08.2015

 
Cuvinte cheie:
polonia
, romania
, preturi
, salarii
, uniunea europeana
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide