Retail&Agrobusiness

VIDEO ZF Live. Diana Scăunaşu, GfK: Românul este foarte fericit să meargă la cumpărături

Autor: Roxana Rosu

08.12.2015, 00:06 201
Consumul a crescut cu circa 2% în acest an, ca valoare, dar din perspectiva volumului avansul a fost mai mare, anul viitor urmând să fie cel puţin la fel de bun, pe fondul reducerii TVA şi al creşterilor sa­lariale anunţate, a spus la ZF Live Diana Scăunaşu, consumer panelist manager GfK.
 
„Consumatorii sunt mai optimişti. Diferenţa între cei care cred că situaţia financiară se va înrăutăţi şi cei care cred că se va îmbunătăţi e foarte mică. Se vede şi în consum, se cumpără mai mult. Inclusiv produse de folosinţă în­de­lungată, nu numai produse de larg consum.“
 
Practic, situaţia economică generală, creşterile de salarii, scăderile de taxe se reflectă imediat în comportamentul de consum, în prima fază în indicele de în­credere, apoi în achiziţii. „Oamenii per­cep pozitiv evoluţia economiei. Indicele de încredere e la nivelul din 2008-2009, după mulţi ani de scădere. Ne-a luat ceva să ajungem aici, dar avem o uşoară tendinţă pozitivă.“ În aşteptarea re­ducerii TVA la produse nealimentare în 2016, există o amânare a achiziţiilor la produse mai scumpe. „Impactul acestei măsuri asu­pra coşului va fi mai mare decât reducerea la alimente, dar rămâne de văzut.“
 
GfK a realizat recent un studiu privind impactul scăderii TVA la ali­mente asupra preţurilor, concluzia fiind că în medie reducerile au fost undeva la 7%, nu 12% cât ar fi trebuit. Motivul este că magazinele din comerţul tradiţional au transferat mai puţin scăderea TVA în preţuri. „În cazul lanţurilor de retail internaţionale lucrurile sunt mai uşor de controlat, iar concurenţa între ele este mare. Comerţul tradiţional e mai puţin transparent. În prezent, 56% din totalul cheltuielilor consumatorilor vin încă din acest canal, care pierde anual 1-2 puncte procentuale.“
 
Analiza arată că, la două luni de la intrarea în vigoare a măsurii, în iunie-iulie, circa 70% din banii rămaşi în buzunare au fost redistribuiţi spre bunuri de larg consum, în proporţii apropiate la alimente şi produse de îngrijire. „La alimente au fost creşteri în volum, iar la îngrijire consumatorii au trecut la produse mai scumpe.“ Procentul de 70% rămâne valabil şi la analiza aferentă lunii septembrie, dar ponderea e diferită, clienţii orientându-se mai clar spre produse alimentare decât pe cele non-alimentare. Doar o mică parte din economia făcută, circa 10%, s-a dus spre eco­nomii, investiţii, educaţie sau călătorii.
 
Panelul analizat de GfK include 3.000 de gospodării din cele 7,47 milioane din România. Firma a scanat în permanenţă în ultimii 10 ani piaţa locală şi comportamentul consumatorului, Diana Scăunaşu precizând că valoarea coşului a crescut în acest an, dar şi volumele achiziţionate, însă nu au revenit la creşterile de dinainte de 2008, oamenii fiind încă prudenţi.
 
„Trendul e pozitiv însă şi ne aşteptăm ca din 2016 să continue şi pe alte categorii de produse, odată cu scăderea TVA. În mod clar produsele «de răsfăţ», snacksurile, cele de îngrijire personală au crescut. La cele de bază nu au fost creşteri spectaculoase. Dar se văd creşteri importante la produsele care fuseseră scoase din coşul de bază în criză.“
 
În ultimii 10 ani, comportamentul consumatorului român s-a schimbat vizibil, el trecând din mediul tradiţional în retailul modern, optând pentru noi categorii de produse şi fiind mai deschis la noutăţi.
 
În plus, în acest interval au apărut comerţul online şi  mărcile proprii, care devin tot mai interesante, şi a crescut apetitutul pentru promoţii.
 
„Iaurturile cu fructe, sucurile naturale, cidrul sunt produse care au apărut în ultimii ani şi prind destul de bine. Oamenii, când apare un produs nou, îl încearcă. Sunt mai deschişi să iasă din tradiţional. Dar nu sunt totuşi schimbări radicale ale obiceiurilor de gătit de exemplu„.
 
Comparând România cu ţările din Vest, consultantul remarcă diferenţa mare care se menţine în privinţa ponderii pe care o au cheltuielile cu alimentele în venit. „Noi cheltuim foarte mult din venituri pe alimente. Ne rămâne puţin pentru altceva. In Germania, în Vest în general, ponderea e mai mică.„
 
În schimb, dacă în Vest mersul în magazine tinde să devină o corvoadă, românul este fericit să meargă la cumpărături, o experienţă care îi oferă o fericire de moment.
 
 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO