Companii

Revolta companiilor româneşti din IT: Şcoala românească produce doar "scriitori de cod" când piaţa are nevoie mai mult de matematicieni, nu se încurajează producţia de IP, ci numai outsourcingul, iar multinaţionalele nu creează noi locuri de muncă, ci ne iau nouă oamenii dându-le salarii mai mari, plătite cu subvenţiile de la statul român

Revolta companiilor româneşti din IT: Şcoala...

Autor: Cristian Hostiuc

19.11.2017, 20:18 8309

14 noiembrie 2017, ZF Digital’17. Ioan Iacob, unul dintre creatorii firmei româneşti de soluţii software Qualitance, cu afaceri de 10 milioane de euro pe an şi 200 de angajaţi, este revoltat: Tot vorbim de multinaţionale din IT care sunt în România, este foarte bine că au venit aici, au adus knowlege, dar atenţie, ele nu creează noi locuri de muncă, ci ne iau nouă oamenii, gata pregătiţi, pe care îi plătesc mai bine, cu subvenţiile pe care le primesc de la statul român. Când primesc subvenţiile, multinaţionalele trebuie să creeze noi locuri de muncă, dar în realitate, nu creează nimic.

Avertismentul softiştilor: revoluţia fiscală readuce spectrul migraţiei creierelor din IT. „Cel mai mare pericol pe care îl avem este că riscăm să exportăm creiere pe nimic, pentru că sunt în centre de servicii, care deservesc toate oraşele lumii, fără să facă valoare adăugată“

Ioan Iacob, alături de Radu Constantinescu, doi olimpici la matematică, au creat în 2008 compania Qualitance, având ambiţia de a ajunge în întreaga lume cu soluţiile lor de software, nu luând contracte de outsourcing. Până acum au birouri în San Francisco şi Sydney, iar între timp au creat soluţii dedicate clienţilor în întreaga lume. Au făcut o aplicaţie pentru urmărirea instrumentarului medical şi a pacienţilor în spitalele din Chicago, au creat soluţii pentru Ikea, de realitate augmentată, prin care clienţii pot să vadă  cum le stă cu o anumită îmbrăcăminte (IKEA deţine malluri în Rusia).

În loc să atragă în board-ul lor personaje venite pe filieră de partid şi conectate la contractele publice, cei de la Qualitance au avut ambiţia de a aduce în board-ul lor un executiv de la Google!

Ambiţia lor este de a arăta că pot produce IP- Proprietate intelectuală, nu numai outsourcing.

Ioan Iacob (foto dreapta) spune că România, statul, nu încurajează deloc IP-ul, ci outsourcing-ul, prin modul cum acordă subvenţiile, prin modul în care de fapt nu finanţează creaţia start-up-urilor româneşti de IP, şi mai ales prin modul în care este structurată educaţia. Şcoala românească de informatică produce scriitori de cod, când în lume este nevoie de mai mult decât atât. “În IT sunt necesare mult mai multe cunoştinţă de matematică decât cunoştinţe de programare.”

Ioan Iacob, Qualitance QBS: “Companiile româneşti nu sunt competitive pentru că au costuri mari şi fac mult outsorcing”

Pentru că avem nevoie de oameni, noi mergem în ţară să ţinem seminarii, pe banii noştri.

În România nu se creează condiţiile pentru o piaţă care să fie competitivă şi care să genereze valoare adăugată.

Industria IT, fără comunicaţii, are o pondere de doar 1% din PIB, în timp ce toată industria IT&C are o pondere de 6%.

Ionuţ Simion, country manager partner, PwC România, firma de audit şi consultanţă, spune că ne mândrim cu industria IT, dar dacă ne uităm la clasamentele europene şi mondiale de profil, suntem în coada clasamentului. 

Ionuţ Simion, country manager partner, PwC România: Cel mai mare pericol pentru România este să se revină la situaţia dinainte de revoluţia fiscală

Deşi la infrastructură, viteza Internetului, suntem pe primul loc, la digitalizare suntem pe ultimul loc în Europa.

Riscăm să exportăm creiere pe nimic, aşa cum facem cu cheresteaua şi cerealele, spune el.

Prin toate aceste revoluţii fiscale, statul nu dă confortul celor din industria IT în privinţa unei predictibilităţi. Dacă multinaţionalele pot jongla mai bine cu schimbările fiscale, companiile româneşti, unde fiecare 100 de euro contează, sunt lăsate în bătaia vântului.

Ironic. În timp ce Ioan Iacob vorbeşte despre inteligenţa artificială sau realitate augmentată, unde vor să fie şi ei la nivel mondial, la Bucureşti încă se discută despre case de marcat şi cash.

Într-o lume digitală şi a plăţilor online, în România 90% din comenzile online sunt plătite cu numerar la livrare.

Deşi statul cere mai mulţi bani la buget, şi pentru asta operează modificări fiscale care atacă, cel puţin ca filosofie, salariile mari, de mai bine de un deceniu, România nu are casele de marcat legate la ANAF, iar cash-ul din circulaţie creşte an de an, fără ca cei de la putere să-şi bată capul cu această problemă strategică.

Până una alta, fiecare companie românească din IT încearcă pe cont propriu să-şi găsească un drum în afară, pentru că în România au loc prea puţin.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO