România este ţara în care s-a înregistrat cea mai mare creştere a preţului pe litrul de benzină, de peste 16%, doar Danemarca apropiindu-se de această „performanţă“, arată cea mai nouă ediţie a clasamentului Pain at the Pump (Durere la pompe - n.red.), realizat de Bloomberg.
Pentru realizarea acestui top, Bloomberg analizează preţul benzinei din 61 de state, din Norvegia până în Venezuela. În această nouă ediţie România ocupă locul 24 în lume în funcţie de preţul benzinei, înaintea unor state precum Austria, Ungaria sau Polonia. Un litru de benzină în România costă de două ori mai mult decât în SUA, de patru ori mai mult decât în Emiratele Arabe Unite şi de 195 de ori mai mult decât în Venezuela, unde accesul la carburant ieftin este un drep prin naştere şi unde benzina este practic gratuită (0,01 dolari pe litru).
„Preţul benzinei în România a crescut cu 16%, cel mai mare ritm înregistrat de vreuna din cele 61 de state din clasament. Ţara a avansat nouă poziţii în topul celor mai scumpe ţări“, se arată în studiul publicat de Bloomberg la începutul acestei luni. Astfel, România ajunge pe poziţia 24 din cele 61 de state analizate.
Noua ediţie a clasamentului a analizat preţul pe litrul de benzină din perioada 31 martie-29 aprilie, ediţia anterioară a topului fiind realizată în funcţie de preţurile din al treilea trimestru din 2013. În acea ediţie România figura pe locul 33 în lume, cu un preţ pe litrul de benzină de 1,68 dolari. Acum România a ajuns pe locul 24 cu un preţ de 1,95 dolari pe litru. Bloomberg nu precizează exact ziua în care a colectat aceste preţuri şi nici dacă acestea reprezintă o medie pentru întreaga perioadă.
Principalul factor care a generat această evoluţie galopantă a preţului la benzină a fost introducerea de la 1 aprilie a taxei de 7 cenţi pe litru, care a dus automat la o scumpire peste noapte de 41 de bani pe litru, cea mai mare realizată vreodată într-o perioadă atât de scurtă. Banii care se strâng din această taxă, care ar putea ajunge la circa 500 mil. euro, ar urma să se ducă în şosele în contextul în care între 2004 şi 2013 Transporturile au avut 25 mld. euro, dar România are numai 645 km de autostradă.
„Venitul mediu zilnic este de 26 de dolari. Pentru a cumpăra un galon de benzină (un galonâ3,78 de litri) un român cheltuieşte circa 28% din venitul dintr-o zi“, se mai arată în studiul Bloomberg.
Creşterea bruscă a preţului la carburanţi şi-a pus amprenta şi asupra consumului de produse petroliere. Astfel, după un avans record de 17,4% în luna martie vânzările de carburanţi au scăzut cu peste 6% în aprilie, după cum arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică.
Datele primite de la companiile petroliere arată însă că avansul din luna martie este în realitate mai mic decât cel publicat de INS, creşterea puternică de circa 8-10% a vânzărilor venind mai ales în ultimele zile ale lunii. Imediat însă a avut loc o scădere abruptă a consumului în contextul în care transportatorii au explicat că şi-au alimentat rezervoarele şi şi-au făcut stocuri în martie, pentru a evita cât mai mult acciza introdusă de la 1 aprilie.
În România se consumă circa 6 milioane de tone de carburanţi, din care 75% reprezintă vânzările de motorină, ceea ce înseamnă că piaţa are o valoare de circa 9,5 miliarde de euro.
În total, pe plan local sunt active peste 2.000 de puncte de alimentare, peste 600 fiind deţinute de comercianţi independenţi. Cel mai mare jucător din rândul companiilor este Petrom, care are circa 550 de unităţi, fiind urmată de Rompetrol, cu peste 400 de benzinării şi Lukoil cu 300. Al patrulea jucător este MOL România, care a ajuns la o reţea de 189 de benzinării după ce a cumpărat recent 42 de staţii ale ENI România care funcţionau sub brandul Agip.
Cei mai noi jucători de pe această piaţă sunt azerii de la SOCAR, care au ajuns la 28 de staţii, şi sârbii de la NIS, controlaţi de Gazprom, care, potrivit celor mai recente informaţii disponibile, aveau 15 de benzinării.