România din 1998 versus România din 2016: trăim, consumăm şi călătorim mai mult

Se nasc cu 47.000 de copii mai puţin

Numărul de născuţi-vii a scăzut cu aproape 47.000 faţă de situaţia de acum 19 ani, pe fondul amânării naşterii primului copil şi al migraţiei externe a populaţiei. În 2016 s-au născut numai 190.000 de copii în România, în timp ce alţi 20.000 – 25.000 de copii au fost născuţi de mamele românce din străinătate. Specialiştii în demografie spun că nu se poate opri acest fenomen al scăderii natalităţii, însă statul poate crea o strategie naţională pe termen lung pentru încurajarea natalităţii. În Franţa, de exemplu, s-a dus o astfel de politică, iar natalitatea a crescut, una dintre măsurile din această strategie fiind stabilirea impozitului pe salariu în funcţie de numărul de copii născuţi.

Traficul de pasageri pe aeroporturi a crescut de opt ori

Traficul de pasageri pe aeroporturile din România a ajuns anul trecut la circa 16 milioane de oameni, fiind de opt ori mai mare decât în urmă cu 19 ani.

Creşterea numărului de pasageri a fost generată atât de creşterea numărului de turişti, dar şi pe fondul majorării numărului de zboruri de tip low-cost şi a unor investiţii în modernizarea aeroporturilor. Totodată, pe fondul deficitului de infrastructură rutieră, a crescut foarte mult şi al numărul de pasageri de pe cursele interne. Operatorii aerieni Tarom, Blue Air, Wizz Air şi Ryanair conectează în prezent Bucureştiul de cele mai importante oraşe de ţară, iar Blue Air a pariat chiar pe zborurile regionale care leagă oraşe precum Constanţa, Timişoara, Iaşi sau Cluj.

Spitalele private, un business care a înflorit 

Dacă în urmă cu 19 ani existau doar două spitale private în România, numărul acestora a depăşit 200 anul trecut. Operatorii privaţi au investit zeci de milioane de euro în ultimii ani în deschiderea de noi clinici şi spitale private, dotate cu echipamente moderne, cu rezerve ce asigură confortul pacientului, deşi există şi spitale private cu 3 sau 4 paturi. Cei care au investit în spitale private targhetează pacienţii cu venituri peste medie şi mari, având în vedere că o noapte de spitalizare (doar cazarea) costă între 200 şi 300 de lei.

A crescut vârsta mamelor la prima naştere

Vârsta medie a mamei la prima naştere a crescut cu 3,6 ani în ultimii 19 ani, atât în mediul urban, cât şi în mediul rural, ajungând la o medie de aproape 27 de ani, arată datele Institutului Naţional de Statistică. Astfel, dacă o femeie din oraşe năştea, în medie, primul copil la vârsta de 24 de ani în 1998, anul trecut vârsta medie la prima naştere în urban se apropia de 29 de ani. De aseme­nea, indicatorul a cres­cut semnificativ şi în me­diul rural, de la 22 de ani în 1998 la peste 24 de ani în 2016. În Bu­cureşti, cea mai dez­voltată zonă din punct de vedere economic, în 1998 vârsta medie a mamei la prima naştere a fost de 26,6 ani, iar anul trecut a ajuns la peste 30 de ani.

Românii se căsătoresc cu 5 ani mai târziu

Românii se căsătoresc, în medie, cu 4- 5 ani mai târziu faţă de acum 19 ani, arată datele Statisticii. O creştere mai mare a vârs­tei la care se căsătoresc prima dată se înregistrează în rândul femeilor, având în vedere că româncele s-au căsă­torit pentru prima dată, în medie, la 29,4 ani în 2016.

În 1998, vârsta me­die a fe­me­ilor la prima căsă­torie era de 24,9 ani. Amânarea că­să­toriei re­prezintă o schimbare generată de mai multe mo­tive, por­nind de la do­rinţa feme­ilor de a-şi dez­volta o ca­rie­ră până la ne­siguranţa dată de nivelul scăzut de trai al ti­nerilor, spun spe­cialiştii.

Consumul de bere s-a dublat

Un român consumă, în medie, 88 de litri de bere pe an, cantitate dublă faţă de situaţia din 1998, arată datele Statisticii, iar românii au ajuns astfel în topul celor mai mari consu­ma­tori de bere din Eu­ropa.

Consi­derate un barometru al eco­no­miei, vânzările de bere au reflectat creşterea pu­terii de cumpărare, iar evoluţia pozitivă a atras marii berari ai lumii precum Heine­ken, SABMiller sau Molson Coors.

Numărul de medici a crescut cu o treime

Numărul de medici a crescut cu o treime în ultimii 19 ani, ajungând la peste 57.000 în 2016, arată datele Statisticii.

Deşi sistemul medical românesc suferă de un deficit de personal în domeniul sanitar ca urmare a migraţiei masive a medicilor români în străinătate, situaţia a început să se mai tempereze în ultima perioadă, ca urmare a creşterilor sa­la­riale acordate per­sonalului medical prin decizii ale Guvernului.

Pe de altă parte, datele Colegiului Me­di­cilor arată că peste 14.500 de medici au depus cereri pentru a pleca în străinătate în ultimii şase ani.

Cei mai mulţi medici din România lucrează în Bu­cureşti, Timiş şi Cluj, zone care concentrează o treime din totalul celor 57.300 de medici (cu excepţia dentiştilor) activi în România în 2016.

Reţeaua de autostrăzi s-a extins, dar insuficient

DeŞi reţeaua de autostrăzi din România a crescut cu 634 de km în ultimii 19 ani, România nu a avut un progres semnificativ la acest capitol. Mai mult decât atât, anul trecut Româ­nia a înregistrat „recor­dul“ de a nu inau­gura niciun kilo­metru nou de autostradă, in­frastructura modernă ră­mânând la 747 km, po­tri­vit datelor Institutului Na­ţional de Statistică.

Numărul de accidente rutiere a crescut de 4 ori

Numărul de acciden­te rutiere cauzatoare de vă­tămări corporale a cres­cut de aproape patru ori în ultimii 19 ani, ajun­gând la aproape 31.000 în 2016, potrivit datelor de la Statistică. Totuşi, dacă în 1998 au existat 2.778 de persoane decedate în ur­ma unor accidente ru­tie­re (adică 27% din to­talul accidentaţilor, de 9.999 persoane în acel an), în 2016 numărul morţilor din accidente rutiere a fost de 1.913 (adică 4,6% din totalul celor 41.475 de accidentaţi).

În 1998, bancherii câştigau cel mai bine. În 2016, locul lor a fost luat de programatori

Topul angajaţilor cu cele mai mari salarii din economie s-a transformat complet în ultimele două decenii, astfel că dacă în 1998 angajaţii din bănci aveau cele mai mari salarii, în 2016 podiumul a fost ocupat de angajaţii din sectorul serviciilor infomartice. Totuşi, raportul dintre cel mai bine plătiţi angajaţi din economie versus nivelul salariului mediu s-a păstrat acelaşi şi în 1998 şi în 2016: bancherii câştigau 2,6 salarii medii pe economie în 1998, la fel ca IT-iştii în 2016. În topul sectoarelor cu cele mai mari salarii din 1998 se mai află, pe lângă banking, energia, industria extractivă, poşta şi telecomunicaţiile şi administraţia publică. În 2016 doar dintre aceste sectoare  - industria extractivă - mai este prezent în topul celor care oferă cele mai mari mari cinci salarii medii pe economie. Cel mai bine plătiţi angajaţi din România în 2016 lucrează în IT, extracţia petrolului, transporturi aeriene, asigurări şi industria grea.

Vânzările de autoturisme noi, similare cu cele din 1998

Cu 115.000 de autoturisme noi vândute pe an, România este la acelaşi nivel de vânzări ca în urmă cu 19 ani, arată datele statistice.

Cu toate acesta, piaţa auto a înregistrat în 2016 al treilea an consecutiv de creştere, cu un plus de 18%, volumul fiind foarte aproape de cel înregistrat în primul an al crizei pe piaţa auto, potrivit unei analize realizate de Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile.

Un apartament cu două camere din zona mall Vitan costă de zece ori mai mult

Preţul apartamentelor cu două camere din zona mallului Vitan din Bucureşti a crescut semnificativ în perioada 1998-2016, dar această creştere ascun­de inflaţia semnificativă. Dacă la prima ve­dere s-ar putea spu­ne că majo­ra­rea pre­ţu­rilor imo­biliarelor ar fi de peste 1.500%, în termeni re­ali, ajustate la inflaţia de 45% din perioada 1998-2016, creşterea pre­ţului me­diu ajunge la 1.035%. Totuşi, ma­jo­rarea este sem­nifciativă, iar creşterea este pusă pe seama cererii tot mai mari de locuinţe în Capitală.

România are mai mulţi licenţiaţi, în ciuda scăderii populaţiei

Deşi în intervalul 1998-2016 populaţia ţării a scăzut cu aproximativ 11%, numărul absolvenţilor de facultate a crescut cu aproximativ 27%. Acest grad accelerat de creştere al populatiei care termină cursurile universitare este o con­secinţă a creşterii busi­nessurilor din învă­ţă­mântul superior privat, dar este şi un indicativ pentru migraţia popu­laţei înspre zona urbană, care oferă mai multe oportunităţi de carieră.

Populaţia şcolară a scăzut cu 22%

PopulaŢia şcolară a scăzut cu 22% în ultimii 19 ani, ca urmare a scăderii natalităţii de după 1990. Aproape 3,6 milioane de copii sunt şcolarizaţi în prezent în sistemul na­ţional de învăţă­mânt, cea mai mare pon­dere fiind în sis­temul de stat. Popu­laţia şcolară va con­ti­nua să scadă şi în ur­mă­torii ani, spun spe­cialiştii, având în vede­re că natalitatea a tot scăzut, iar migraţia externă a crescut.

Speranţă de viaţă, cu 13 ani mai mare

Speranţa de viaţă a crescut cu 13 ani, de la 62 la 75 de ani, acesta fiind unul dintre cei mai importanţi indicatori pentru economie. Deşi, aparent, speranţa de viaţă a românilor a crescut semnificativ, România este departe de situaţia din alte ţări.

De 30 de ori mai mulţi metri pătraţi de birouri în Capitală

Printre clădirile de birouri considerate moderne pentru Bucureştiul anului 1998 se numărau complexul World Trade Center din Piaţa Presei, Bucharest Financial Plaza (fostul turn Bancorex, în prezent sediu al BCR) de pe Calea Victoriei sau sediul Bursei de lângă Armenească, astfel că stocul de centre de afaceri era la acea vreme de sub 80.000 mp. Treptat, situaţia a început să se schimbe, iar stocul a crescut de 30 de ori în acest interval.

Şase din zece gospodării au calculatoare

În urmă cu 19 ani, doar 1% dintre gospodăriile din România erau dotate cu un calculator, însă situaţia este complet diferită în 2016, când şase din zece locuinţe au un calculator. Creşterea competiţiei în rândul producătorilor de PC-uri, scăderea preţu­rilor calculatoarelor şi digi­talizarea au con­dus la această evoluţie. Dacă în 1998 preţul unui Mac era de 1.898 de dolari (ajustat cu in­flaţia), în prezent pre­ţul este de 1.305 dolari, iar capacitatea acestora este de o mie de ori mai bună.

Exporturile de bunuri au crescut de 8 ori

România a exportat anul trecut exporturi de bunuri în valoare-record de peste 57 de miliarde de euro, de opt ori mai mult decât în urmă cu 19 ani, arată datele INS. Dacă în urmă cu două decenii spe­cializarea Româ­niei la export era industria tex­tilă – când se pro­du­cea în special în re­gim de lohn - din 2008 în­coace, odată cu avan­sul exporturilor gene­rate de Dacia, specia­li­zarea Ro­mâniei la export o repre­zintă producţia mijloacelor de transport.

Număr de utilizatori de telefonie mobilă

Dacă în urmă cu două decenii doar 700.000 de locuitori (adică doar 3% din populaţia stabilă a României de atunci, de 22 mil. persoane) utilizau telefonia mobilă, avansul tehnologic a făcut posibil ca, în prezent, numărul de utilizatori de telefonie mo­bilă să depăşească numărul de locuitori. În 2016, statisticile arată că 22,9 mil. români erau utilizatori de telefonie mobilă.