Companii
România, pe primul loc în Europa la rata de creştere a producţiei de vin
Producţia de vin a României este estimată în acest an la 5,3 milioane de hectolitri, în creştere cu 64% faţă de anul anterior şi un maxim al ultimilor cinci ani, arată datele Organizaţiei Vinului şi Viei (OIV). Acesta este cel mai mare avans al producţiei din Europa.
„Pentru noi, din zona Dealu Mare, a fost cel mai bun an din ultimii zece, atât cantitativ, cât şi calitativ, fiind ajutaţi de o toamnă lungă şi caldă. Producţia este cu 30% mai mare decât într-un an normal“, explică Virgil Mândru, proprietarul producătorului de vinuri din Tohani din zona Dealu Mare.
Producţia record din România vine în contextul în care pentru producătorii din Europa de Vest 2017 a fost unul dintre cei mai slabi ca producţie de vin, îngheţul şi vremea capricioasă afectând rezultatele unor state precum Franţa, Spania sau Italia, cei mai importanţi trei jucători din domeniu pe bătrânul continent.
„Producţia de vin este la un nivel minim istoric în Europa. Doar patru state – Portugalia, România, Ungaria şi Austria – au postat creşteri în Europa comparativ cu 2016“, conform datelor ONVPV - Oficiul Naţional al Viei şi al Produselor Vitivinicole.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
-
ZF/PwC La cafea cu Mihai Bordeanu, Dacia: Cariera mea este un paradox, dar în primul rând am avut multă şansă. Acum sunt copilul şi beneficiarul planului de reorganizare al grupului Renault
-
Dezastru: în ultimii cinci am dat 30 mld. lei pe 180 de kilometri de autostradă, în timp ce în cei cinci ani anteriori am făcut tot 180 de kilometri, dar cu 12 mld. lei
-
Bursă. Mai vinde statul din Hidroelectrica? Karoly Borbely, CEO al Hidroelectrica: Ar fi un pas firesc pentru bursă
-
Familia austriacă Julius Meinl intră pe piaţa hotelieră românească prin achiziţia hotelului Ambasador din Bucureşti
-
Octavian Radu a ieşit din Vinexpert, cedând afacerea de distribuţie de vinuri proprietarului Crush Distribution din Cluj
-
Conferinţa ZF Logistică, transporturi & automotive 2024. Avem nevoie de Schengen pentru a accelera creşterea economică. Din 2012 România a pierdut aproape 20 mld. euro din cauza menţinerii în afara spaţiului
-
ZF Investiţi în România! Programul Tranziţie Justă pentru IMM-uri: proiectele depuse până la începutul lunii aprilie acopereau 85% din buget în Dolj, 75% în Prahova, 36% în Galaţi, 35% în Mureş, 25% în Hunedoara şi 19% în Valea Jiului
-
Deficitul agroalimentar a crescut de trei ori în ultimul deceniu şi a ajuns la 6,3 miliarde de euro în 2023. ZF a analizat importurile şi exporturile în 15 categorii de produse agroalimentare, iar primele trei sectoare ca nivel al deficitului sunt carnea, fructele şi categoria de lactate, ouă şi miere
-
ZF Deschiderea de astăzi la Bursă. Răzvan Paşol, CEO al Patria AM: În lipsa unor ştiri negative, avem estimări bune pentru piaţa de capital anul acesta. Scăderea inflaţiei şi a dobânzilor va urma însă o tendinţă mai puţin liniştită
-
Afaceri de la Zero. Ruxandra Mercea, Florina Popîrţac şi Raluca Manole, trei antreprenoare din Cluj-Napoca, au dezvoltat Spark Generation, o platformă de educaţie online care a strâns 9.000 de elevi din 25 de ţări
-
ZF Agropower. George Bădescu, director executiv, AMRCR: Există premise şi tendinţe de creştere a producţiei interne de alimente. Stabilirea unor priorităţi de producţie într-un mediu foarte concurenţial ar ajuta sectorul
-
ZF/Libra Internet Bank Profesii liberale. Farmacia are nevoie de vizibilitate pentru a creşte. Dumitru Lupuleasa, preşedintele Colegiului Farmaciştilor din România: Dacă ai un vad bun, lângă cabinete medicale, lângă o piaţă, farmacia va funcţiona
-
Schimbări în piaţa fast-food: Ce se întâmplă cu restaurantele KFC, Pizza Hut şi Taco Bell din România
-
Prognozele actualizate pentru economia României în 2024: Instituţiile internaţionale văd creşteri mai mari de 3%, analiştii locali sunt mai pesimişti
-
ANALIZĂ ZF. Rezidenţialul a scăzut cu 41% în primele două luni. „Sunt mai multe cauze: blocajul autorizaţiilor, prudenţa dezvoltatorilor, costurile ridicate, finanţarea, creşterea TVA“