La doi ani si jumatate de la aderarea Romaniei la UE, rata deabsorbtie a fondurilor europene era la sfarsitul lunii iunie de4,6%, adica din cele 30 miliarde de euro pe care tara noastratrebuie sa-i atraga in perioada 2007- 2013, s-au efectuat platicatre beneficiari de numai 553 de milioane de euro.
Numai pentru fondurile structurale, din 8.221 de proiecte depusepana la sfarsitul lunii mai, 37% au fost respinse, adica 3.113proiecte, in timp ce 1.057 primisera decizia de finantare. Ratafoarte scazuta de absorbtie a proiectelor poate fi explicata prinfaptul ca potentialii beneficiari nu si-au intocmit dosarul cumtrebuie, adica nu au avut la dispozitie surse de informaresuficiente si corecte.
Primii responsabili pentru gestionarea si implementareafondurilor europene sunt autoritatile de management. De modul incare acestea comunica cu ceilalti actori implicati: beneficiari,consultanti, reprezentanti ai mediului de afaceri, jurnalistidepinde atragerea cat mai rapida a fondurilor nerambursabile.
Comunicarea autoritatilor de management merge pe doua directii.In primul rand informarea potentialilor beneficiari cu privire laposibilitatile de finantare a proiectelor lor, iar in al doilearand este cu aplicantii (reprezentati direct sau prin firme deconsultanta).
"Comunicarea «de promovare» a oportunitatilor de finantarenerambursabila este o activitate finantata prin POS AsistentaTehnica. Scopul acesteia este de a disemina informatiile legate desursele de finantare existente, conditiile de accesare, etape,criterii de eligibilitate etc. Din pacate, aceasta comunicare esteextrem de deficitara. Beneficiarii, atat cei privati, cat siautoritatile publice, nu au, in marea majoritate, nici cea mai micaidee despre aspectele enumerate mai sus. Cele mai clare exemplesunt, din randul autoritatilor publice, primariile comunelor simulte primarii de orase (majoritatea acestora), care pierd baniieuropeni fiindca nu stiu cum si cand sa-i acceseze. Ironia este caavem bani europeni alocati pentru promovare, si astfel pentrucresterea gradului de absorbtie, dar nici banii aceia nu suntfolositi", spune Cosmin Dragoi, consultant pe fonduri structuralein cadrul firmei de consultanta M27 CED Invest.
Sursele de informare pentru actorii implicati suntwebsite-urile
Principalele surse de informare pentru aplicanti, firme deconsultanta, jurnalisti sunt website-urile programelor accesate sighidurile beneficiarilor. Complexitatea ghidurilor si limbajulutilizat de acestea duc de multe ori la o "traducere" gresita ainformatiilor dupa cum precizeaza consultantii.
"Complexitatea ghidurilor, terminologia tehnica ingreuneazaintocmirea documentatiilor de finantare, mai ales atunci candexprimarea este neclara, iar raspunsurile la solicitarile declarificari nu vin sau vin foarte tarziu. Ghidurile sunt insadocumente intocmite cu acordul CE, iar gradul de complexitate estein parte impus de acestia. Problemele apar insa atunci candfunctionarii publici din Autoritatile de Management aplicaghidurile ad litteram, fara a avea o viziune asupra obiectivelorprogramului si asupra investitiei prezentate. Atunci, din exces dezel sau din necunoastere a aspectelor mentionate anterior, aparrespingeri sau solicitari suplimentare de informatii care nu aunicio fundamentare in relatie cu obiectivele generale si specificeale programului operational", adauga Cosmin Dragoi.
O sursa de informare pentru beneficiari este si mass-media. Cutoate acestea, informatiile pe care presa le furnizeaza nu suntintotdeauna corecte, considera consultantii.
"Presa isi ia uneori informatii din mediul privat (firme deconsultanta, beneficiari), care pot fi eronate. Aceste informatiisunt de multe ori multiplicate, ajungand chiar sa creeze parerigenerale departe de adevar. Dar, in mare masura, informatile dinpresa sunt conforme cu realitatea (in functie de surse)".
"Responsabilii cu gestionarea fondurilor europene sunt relativgreu de prins, iar raspunsurile pe care le dau sunt complicate sigreu de tradus pentru cititori. Consider ca nu exista o strategiede comunicare catre presa pe subiectul fondurilor europene.Exceptia este Ministerul Dezvoltarii care, pentru POR (ProgramulOperational Regional), reuseste sa comunice ceva mai bine. Insa siacolo este mult loc de imbunatatiri. Tot autoritatile sunt celecare fac ca subiectul fondurilor europene sa para neinteresantpentru ziaristi si, in consecinta, sa nu fie prezentat publiculuilarg. Adica, daca tu ca ziarist nu esti decis sa obtii ceva, saprezinti ceva sau sa demonstrezi ceva, rareori vei gasi cevainteresant in discursul autoritatilor pe tematica fondurilor UE.Informatii incomplete, alambicat prezentate in comunicate, carenecesita de multe ori explicatii suplimentare, subiecte dificil deabordat in special pentru ziarele si televiziuinile generaliste.(...) In plus, lipsesc aproape cu desavarsire exemplele concrete,ceea ce face si mai dificila misiunea ziaristilor de a popularizasubiectul", spune Ana Batca, jurnalist la Evenimentul zilei.
Comunicatele de presa sunt "greu de tradus" pentrucititori
Lansarea unor noi apeluri de proiecte de catre autoritatile demanagement se realizeaza in principal prin transmiterea catrejurnalisti a unor comunicate de presa.
"Frecventa comunicatelor de presa pe subiecte importante, launele institutii cheie in gestionarea fondurilor europene, a fostde cel mult unul pe luna, in acest an. Se poate spune ca, dinpacate, informatiile par sa fie «pour les connaisseurs», mai exactpentru aceia care cunosc cand si unde se publica pe site-urianumite date. Desi unele documente si cifre sunt de maximaimportanta, acestea nu sunt anuntate prin comunicate de presa,singura sansa de mediatizare fiind capacitatea jurnalistilor de aurmari constant website-urile autoritatilor de resort", sustineIoana Morovan, jurnalist la HotNews.
In 2008, "Ministerul Economiei si Finantelor a organizat douaseminarii pentru jurnalisti, pe tema Instrumentelor Structurale,fondurilor Phare si ISPA, la care au participat aproximativ 15reprezentanti acreditati ai presei pentru fiecare seminar", spuneStefan Ciobanu, director general al ACIS (Autoritatea pentruCoordonarea Instrumentelor Structurale).
Conform acelorasi surse, "Pe parcursul anilor 2008 si 2009 ACISa primit oficial de la reprezentantii presei aproximativ 120 desolicitari si alte cateva zeci telefonic sau direct, cu ocaziaparticiparii la diferite evenimente.
S-a raspuns la toate, iar dintre cele de competenta ACIS, ratade raspuns in termenul solicitat de ziaristi (in deadline-ulcomunicat) a fost de circa 80%. Justificarea pentru care procentulnu a fost de 100% o constituie termenele foarte stranse (uneori decateva ore) pe care jurnalistii le comunica chiar si pentruinformatii complexe, care uneori necesita sinteze ale informatiilorde la mai multe compartimente".
"La capitolul raspuns la solicitari (din partea autoritatilor demanagement - n.r.) situatia nu este foarte roz. In procent de 50%putem considera ca solicitarile au sosit la timp si au fostcomplete. Restul, fie au intarziat peste termenul solicitat (ingeneral, am solicitat transmiterea raspunsurilor in 24-72 de ore,dar in anumite cazuri a trecut chiar termenul legal de 30 de zile).Din punctul de vedere al continutului, probabil ca peste 70-80% dinsolicitari au fost in regula, in mare parte", sustine jurnalistulIoana Morovan.
Numar redus de conferinte pentru presa
Reprezentantii Ministerului de Finante considera ca"neajunsurile tratarii subiectului Instrumentelor Structurale inpresa se leaga pe de o parte tocmai de insuficienta intelegere adomeniului si preluarea unor subiecte sub forma de stiri faraverificarea prealabila a acestora din punct de vedere tehnic, pe dealta parte de nevoia presei de a extrage un element de senzationalsi de subiectiv din informatii care de cele mai multe ori sunt purtehnice si obiective. In plus, deadline-urile foarte stranse nusunt de natura sa favorizeze o comunicare corecta, in lipsatimpului necesar unei documentari solide."
Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional(AMPOR) a organizat pe parcursul anului 2008 opt intalniriinformale cu jurnalistii din cele 8 regiuni de dezvoltare, care autotalizat 186 jurnalisti participanti.
O strategie de comunicare pe termen lung si un ghidpentru jurnalisti
Solutiile pentru o mai buna comunicare ar fi ca "autoritatile sapregateasca oameni de PR buni pe fonduri europene, care sa stiesituatia si sa inteleaga bine domeniul, cu care sa putem comunica;sa organizeze cel putin o data la doua-trei luni seminare/workshopuri de informare strict pe fondurile europene; sa comunicemai mult despre proiectele de succes, despre firme/institutii careau luat bani europeni, dar si despre insuccese, care suntriscurile, unde poate sa nu mearga proiectul, astfel incat sa fie olectie si pentru cei care vor sa depuna proiecte ca sa nu facaaceleasi greseli", sustine jurnalista Ana Batca.
"Pentru a veni in sprijinul reprezentantilor presei, AMPOR(Autoritatea de Management a POR) va publica, pana la sfarsitulacestui an, brosura "Ghidul jurnalistului Regio", care se doreste afi un indrumar pentru jurnalistii care vor sa abordeze subiectelegate de POR. Publicatia va contine o descriere a modului deimplementare a programului (proceduri, institutii implicate),precum si date de contact ale organismelor care gestioneazaproiectele si care pot oferi informatii punctuale despre acestea",spun reprezentantii Ministerului Dezvoltarii, Lucrarilor Publice siLocuintelor.
ZF publica de la inceputul anului in fiecare zi un articol inpagina 2 in care prezinta cazuri concrete de aplicanti care aureusit sa obtina fonduri europene sau au in curs de implementare unproiect din fonduri europene.
Articolul a fost declarat castigator in cadrul"Programului de pregatire si suport pentru jurnalisti -Transparenta fondurilor europene" organizat de ActiveWatch -Agentia de Monitorizare a Presei (AW-AMP) si Centrul Roman pentruJurnalism de Investigatie (CRJI)
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
