În ultimii zece ani de zile industria a pierdut 40% din „pofta“ de energie, fenomen care nu a putut fi contrabalansat de uşoara creştere din segmentul populaţiei sau al serviciilor.
În timp ce combinatele siderurgice sau platformele petrochimice s-au închis, deschiderea de call-center-e sau birouri de IT-işti nu a reuşit să umple vidul lăsat de marii consumatori. În acest context, chiar dacă producţia de resurse energetice a României a scăzut pe toate liniile, piaţa locală este mai independentă că niciodată de importuri. Datele din ediţia din 2015 a buletinului statistic realizat de Eurostat pe sectoarele de energie, transport şi mediu arată că în 2013 România a scos cu 25% mai puţini cărbuni decât în 2004, producţia de petrol a scăzut cu un procent similar, iar cea de gaze s-a contractat cu 20%. În perioada analizată, România a trecut de la un grad de 30% al dependenţei de importuri energetice, la 18%.
Partea de gaze naturale însă ar putea genera una dintre cele mai mari surprize în ceea ce priveşte producţia ţinând cont de evoluţia din Marea Neagră. Întrebarea este însă cum va ajuta această resursă industria locală în primul rând astfel încât să nu se transforme într-o marfă de export pentru industriile altor state.
