România a încheiat 2014 cu un număr egal de salariaţi şi pensionari, iar în primele două luni numărul de salariaţi a crescut cu 64.000, a declarat marţi Rovana Plumb, ministrul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, la a zecea ediţie a HR Conference, eveniment organizat de Ziarul Financiar.
"Până acum s-a spus în permanenţă că numărul de salariaţI este mai mic decât cel de pensionari. Am încheiat anul trecut cu un număr egal, de 5,2 milioane, iar acum pot să vă spun că avem o creştere a numărului de salariaţi în primele două luni cu 64.000 de persoane", a spus ROvana Plumb.
Alte declaraţii ale ministrului Muncii:
Trebuie să vedem efectele reducerii CAS. Nu ne oprim aici, avem un instrument care este în direcţia creării de locuri de muncă şi reducerea inegalităţilor din România. Mă refer la codul fiscal. Reducem fiscalitatea în muncă, vor exista mai multe locuri de muncă şI vor creşte salariile, dar depinde de politica fiecărei companii.
În sectorul bugetar am venit cu o nouă viziune. Nivelul de salarizare este foarte mic în special în sectorul bugetar. Ce am reuşit să facem a fost crearea unei centuri de siguranţă prin crearea salariului minim.
Salariul minim a crescut de la 700 lei la 975 lei. Avem 1,4 mil de salariaţi cu salariul minim, din care 850.000 din sectorul privat. În iulie vom creşte salariul minim pe economie la 1050 de lei, iar din ianuarie 2016 la 1200 de lei.
Pentru educaţie ne-am angajat şi am pus în aplicare măsuri în martie şi vom pune noi măsuri în septembrie.
În sănătate am crescut salariul minim cu 100 de lei brut . Desigur că nu este mult, este puţin, iar viziunea cu care venim să combatem sărăcia în domeniu bugetar este un nou conceopt, acela de capital uman. Practic, o trecere de la resursa umană la capital uman. Pe această viziune a investiţiei în capitalul uman vrem să dezvoltăm o politică salarială corectă, echitabilă. Este un proiect pe care îl avem în dezbatere. În momentul în care terminăm această viziune vom intra în discuţii cu partenerii sociali ca să fie o lege care să reprezinte un alt instrument al României, de dezvoltare a capitalului uman în strânsă legătură cu performanţa.
Consider că noul cod al muncii precum şi sursa financiară a fondurilor UE nerambursabile au schimbat modul de abordare a pieţei muncii din România. Pentru că nu putem vorbi doar de managementul unei companii, acordând salariul unui salariat în funcţie de resursele financiare, ci acum vine şI statul în ajutorul angajatorului. Astfel statul suporta o parte din cheltuielile angajatorului
Codul muncii nu va fi modificat, nu se va lua nicio decizie până nu se va discuta cu mediul de afaceri şi cu parteneri sociali.
În cazul bazelor de date, am sesizat că nu le putem corela. Deja am început un program de corelare care va fi finalizat până la finalul acestui an. Astfel încât atunci când avem nevoie de informaţii, ele să fie procesate în mod eficient şI corect.
Este nevoie de o mai mare implicare în ceea ce priveşte modul de abordare a controalelor. S-au făcut controale şI s-au scos din zona negru 5.000 de locuri de locuri de muncă. Nu numai controalele pot combate munca la negru.
