Şeful Holcim cere management privat la CNADNR. „Numai în acest fel s-ar putea construi autostrăzi şi infrastructură“

1 sep 2010 Autor: Izabela Badarau

Pentru ca proiectele de infrastructură care există în România să fie finalizate este nevoie de o companie care să funcţioneze independent de Ministerul Transporturilor, este de părere Markus Wirth, directorul general al Holcim România, al doilea producător de ciment din România, cu afaceri în jurul a 250 mil. euro.

"Ar trebui să existe o companie deţinută de stat, dar care să fie organizată la fel ca o companie privată. Conducerea ar trebui aleasă prin concurs şi să nu fie schimbată pe criterii politice. Numai în acest fel s-ar putea construi autostrăzi şi s-ar putea implementa masterplanul de infrastructură care există pentru România", spune şeful companiei de ciment.

La Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), director general e Dorina Tiron, numită în martie 2009 de ministrul transporturilor Radu Berceanu, tocmai numit în funcţie în decembrie 2008. Dorina Tiron are studii de specialitate în construcţii. Alţi directori din cadrul CNADNR însă au absolvit Facultatea de Agronomie, cum este şi cazul lui Adrian Ionescu, director coordonator proiecte autostrăzi. Reprezentanţii CNADNR susţin însă că nu poţi judeca abilităţile unui director după facultatea absolvită.

"Adrian Ionescu are o experienţă de peste 10 ani în construcţii, chiar dacă a absolvit altă facultate, şi nu poate nimeni contesta că este un manager foarte capabil. Dacă decizi la o anumită vârstă să faci o anumită facultate, nu înseamnă că eşti condamnat toată viaţa să lucrezi în acel domeniu", spune Carmen Dincă, purtător de cuvânt al CNADNR.

Orice investitor în România militează pentru punerea la punct a infrastructurii, însă în cazul producătorilor de ciment interesul ca în România să fie construite drumuri este cu atât mai mare cu cât statul poate deveni un bun client, în condiţiile în care consumul scade cu peste 30% anual, iar cele mai afectate sunt proiectele mari rezidenţiale.

"Holcim nu are contracte directe cu statul, cimentul fiind vândut către firme de construcţii, care participă la rândul lor la licitaţii şi proiecte fie cu finanţare privată, fie cu finanţare de la stat. De aceea, nu putem estima pentru ce cantitate de ciment este beneficiar statul sau entităţile private", spun reprezentanţii Holcim.

Şeful Holcim rămâne optimist şi în al doilea semestru din acest an şi speră la o recuperare din scăderile înregistrate în prima parte a anului. "Estimăm pentru finalul anului o scădere de 20% în volumul vânzărilor, după ce în primul semestru scăderea a fost de 30%. Sperăm să avem o evoluţie mai bună semestrul acesta, dar nu contează numai ce sperăm noi. Dacă iarna vine în octombrie, nu ne avantajează".

Despre preţurile la ciment, Wirth spune că ele au scăzut atât în prima parte a anului (cu 10%, potrivit unui raport al companiei - n.r.), cât şi după majorarea TVA. "În orice caz, dacă preţul la ciment creşte sau scade, asta nu influenţează prea mult costul totalul al construcţiei unei case. Cimentul costă doar 5-8% dintr-o casă normală construită de o familie". Wirth se află la conducerea Holcim România de şase ani şi spune că mandatul nu i se termină deocamdată. "În medie, un expat stă cam 3-5 ani într-o ţară, dar sunt cazuri în care stă şi zece", a spus directorul Holcim.

Cei mai importanţi competitori ai Holcim pe piaţa locală sunt Lafarge şi Carpatcement, într-o industrie în care marjele anuale de profit trec de 20%.