Şeful Mega Image: Legea supermarketurilor este un atac direct la adresa lanţurilor de comerţ modern. Bogăţia noastră este un mit

28 iul 2016 Autor: Roana Rotaru


Vasileios Stavrou, directorul general al Mega Image: „Nu avem nimic împotriva produselor locale, care reprezintă un avantaj economic pentru noi, având în vedere că 70% din totalul produselor noastre sunt cumpărate din România, însă ne-am dori să se clarifice ce înseamnă «lanţ scurt», pentru că nu ştim, iar orice procent ar trebui să fie impus de către client prin decizia de cumpărare“

Vasileios Stavrou, directorul general al Mega Image România, cel mai extins lanţ de magazine de pe piaţa locală, un business de 3,5 miliarde de lei (785 mil. euro) anul trecut, spune că legea prin care producătorii locali ar fi trebuit sprijiniţi a pornit ca o bună intenţie, dar s-a transformat într-un atac direct la comerţul modern, o industrie de aproape 10 mld. euro, controlată cu precădere de lanţuri străine. Grecul mai spune că bogăţia supermarketurilor este un mit şi că modificările aduse legii au creat probleme de cash-flow în contabilitatea Mega Image, care anul trecut a lucrat la o marjă netă de profit de sub 3%.

„La sfârşitul zilei, problema acestei legi este că s-a îndepărtat prea mult de scopul iniţial, acela de a ajuta producătorii, măsură cu care aş fi fost de acord 200%, dar nu înţeleg de ce această lege a fost extinsă la toate produsele. Cred că această lege este un atac direct la adresa lanţurilor de comerţ modern“, a spus şeful Mega Image.

El face referire la o serie de măsuri din această lege, precum eliminarea taxelor de raft sau încasarea de bani din servicii adiacente precum logistica sau transportul. Totuşi, cea mai importantă parte a legii este aceea care prevede ca cel puţin 51% din produsele agroalimentare să provină din lanţul scurt alimentar. Deşi iniţial s-a discutat că acest lucru înseamnă produse „made in Romania“, mai exact o iniţiativă legală menită să ajute producătorii locali, în prezent nu există o definiţie a sintagmei lanţ scurt de aprovizionare, guvernul având la dispoziţie două luni pentru a pune la punct normele de aplicare.

„Nu avem nimic împotriva produselor locale, care reprezintă un avantaj economic pentru noi, având în vedere că 70% din totalul produselor noastre sunt cumpărate din România, însă ne-am dori să se clarifice ce înseamnă «lanţ scurt», pentru că nu ştim, iar orice procent ar trebui să fie impus de către client prin decizia de cumpărare“, a conchis Vasileios Stavrou, şeful Mega Image. Intrate deja în vigoare, modificările aduse Legii 321/2009 privind comercia­lizarea produselor alimentare, le dau mari bătăi de cap retailerilor, care nu reuşesc să se adapteze noilor reglementări şi care se văd nevoiţi să renegocieze contracte şi să se adapteze la noi termene de plată „peste noapte“.

Conform noilor termene de plată, supermarketurile trebuie să achite facturile aferente produselor proaspete în termen de 7 zile, faţă de 30 de zile cât prevedea legea anterior, iar în cazul celorlalte produse, care nu se încadrează la categoria „produse proaspete“, termenul de plată s-a redus de la 60 de zile, cât era în trecut, la 30 de zile în prezent. Vasileios Stavrou spune că această modificare aduce probleme de lichiditate în eco­nomia busi­nessului pe care îl conduce.

„Am rugat prim-ministrul, ministrul finan­ţelor şi ministrul agriculturii să ne dea timp să ne adaptăm la lege pentru că e imposibil să schimbăm toate contractele într-o zi sau să găsim banii să plătim furnizorii într-o zi. Rugămintea noastră a fost să ni se dea timp, să fim lăsaţi să ne adaptăm şi să corectăm tot ceea ce este de corectat. Sunt multe lucruri ciudate în lege care fac aproape imposibilă imple­mentarea ei “, a declarat pentru ZF Vasi­leios Stavrou, manager general al Mega Image România.

Dacă partea care prevede ca cel puţin 51% din produsele agroalimentare să provină din lanţul scurt alimentar se aplică abia peste şase luni, interzicerea de a încasa taxe şi servicii de la furnizor şi impunerea unor noi termene de plată mai restrictive sunt deja în vigoare şi se aplică tuturor categoriilor de produse, nu doar celor provenite din lanţul scurt alimentar, ceea ce stârneşte nemulţumiri în rândul retailerilor care spun că legea se îndepărtează de obiectivul iniţial al legiuitorilor ei.

Această lege aduce astfel faţă în faţă producătorii şi retailerii în contextul în care primii privesc această iniţiativa ca fiind una bună, în timp ce retailerii se opun clar formei actuale. Spre exemplu, Radu Timiş, proprietarul producătorului de carne Cris-Tim, consideră această lege necesară, urmând să restabilească echilibrul în ceea ce priveşte puterea de negociere dintre furnizori şi retaileri. Totuşi, el este de părere că autorităţile nu ar trebui să se grăbească în a aplica amenzi supermaketurilor.

„Industria alimentară nu mai putea funcţiona după regulile trecute când retailerii aveau o forţă prea mare de negociere. Pe viitor producătorii nu vor mai fi nevoiţi să acorde discounturi la fel de mari, măsură ce i-a determinat pe unii jucători locali din producţie să realizeze produse mai slabe calitativ.“ Producătorii s-au plâns de-a lungul anilor, întotdeauna sub protecţia anonimatului însă, că discounturile oferite supermarketurilor şi hipermarketurilor puteau ajunge şi la 40% din preţul iniţial. În termenul de discount erau incluse însă atât taxe de raft, taxe logistice, cât şi discounturi efective pentru volume mari de comenzi.

„Sigur, nici retailerii nu se pot adapta peste noapte să refacă contractele şi să rezolve problemele astea. De aceea şi spuneam că din punct de vedere al amenzilor ar trebui să există o reţinere din partea autorităţilor în următoarea perioadă“, a mai spus Radu Timiş, proprietarul Cris Tim.

Potrivit reprezentanţilor Mega Image, retailerul a început deja să achite marfa conform noilor termene de plată şi se află în discuţii cu furnizorii pentru renegocierea contractelor, în timp ce transportul se realizează ca până acum, fiind unul dintre serviciile pentru care nu au găsit deocamdată o soluţie. Problema transportului apare în contextul în care noua formă a legii interzice retailerilor să primească bani din servicii adiacente, unul dintre acestea fiind chiar transportul. Până acum acesta se realiza de către producător până în depozitul retailerului de unde era preluat de o firmă de specialitate pentru a fi livrat în fiecare magazin în parte. Transportatorii erau subcontractaţi de retaileri, iar producătorii achitau acestora din urmă o taxă logistică ce includea acest cost. Jucătorii din piaţă afirmă însă că până în prezent nu s-a luat o decizie privind modul în care se va realiza de acum transportul (dacă producătorii vor fi nevoiţi să îşi transporte singuri marfa către toate magazinele) şi nici cine va plăti pentru el.

Legea supermarketurilor a pus pe jar o industrie de 10 miliardede euro, cea a comerţului mdoern, din care reţelele străine controlează aproape 100%. Industria vizată de această lege, comerţul cu dominantă alimentară, este una dintre cele mai importante sectoare economice ca valoare.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 28.07.2016

 
Cuvinte cheie:
Mega Image
, Legea supermarketurilor
, comert
, retaileri
, extindere
, magazine
, Vasileios Stavrou
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide