Companii

Seminar ZF - Timisoara: Avem proiecte pentru fonduri europene, dar bancile nu dau drumul la bani

Seminar ZF - Timisoara: Avem proiecte pentru fonduri europene, dar bancile nu dau drumul la bani
14.05.2010, 00:00 271

Aceasta este concluzia conferintei "Cum sa iei bani de la UE?Invata de la firmele care au primit finantare europeana" organizataieri de ZF la Timisoara in colaborare cu Banca Transilvania, CECBank, EximBank si casa de avocatura Bostina&Asociatii.Intalnirea face parte dintr-o serie de conferinte despre fondurileUE. Primele conferinte au fost la Bucuresti si Cluj, iar urmatoareava fi la Iasi, pe 26 mai.

Unul dintre motivele pentru care beneficiarii nu obtin crediteeste acela ca in momentul in care au depus proiectul nu au trecutsi pe la banca. "Criteriile bancii sunt diferite de cele aleautoritatilor care aproba proiectele. De aceea, solicitantul defonduri europene trebuie sa construiasca din start cu firma deconsultanta si cu banca un proiect care sa fie aprobat sicofinantat", a spus Leonard Cornoiu, directorul departamentuluiPrograme Europene din cadrul Bancii Transilvania (BT).

El sustine ca finantarea si consultanta trebuie sa plece dinmomentul ideii de proiect. BT a lansat in acest sens o platformadedicata fondurilor europene. "Europa iti da, dar nu iti baga si intraista. Beneficiarii proiectelor europene nu au o viata preausoara. De aceea, am incercat sa simplificam accesul acestora labanii europeni. Suntem pe drumul cel bun. De la lansarea platformeide solutii pentru beneficiarii proiectelor europene, BT finanteazaun proiect la 2-3 zile, in aceasta perioada avand in lucru proiectede aproape 200 mil. lei", afirma Cornoiu.

Cu problema cofinantarii proiectelor nu se confrunta numaifirmele, ci si autoritatile locale, in special primariile dinmediul rural care nu dispun de bani in bugetele locale pentrusustinerea acestor investitii. "Autoritatile locale, in specialcele de la sate, nu au posibilitati de sustinere financiara aacestor proiecte. O problema majora este si aceea ca nu pot obtinefinantare. O prima masura anticriza ar trebui sa fie cofinantareaacestor proiecte aprobate din bugetul de stat, pentru caimplementarea acestora inseamna si crearea de locuri de munca",precizeaza Adam Craciunescu, vicepresedintele Consiliului JudeteanTimis,

La nivelul judetului pe care il reprezinta sunt mai multeproiecte in derulare, iar Craciunescu atrage atentia asuprafaptului ca este important modul in care iti alegi firma deconsultanta. "Au aparut numeroase firme de consultanta, s-aurealizat foarte multe proiecte, s-au cheltuit bani pentruelaborarea lor, insa nu toate au avut succes, nu au fostaprobate".

Unul dintre motivele pentru care se intarzie implementareaproiectelor europene sunt contestatiile. "In Romania estedeficitara procedura de achizitii publice. Tii o licitatietransparenta, se primesc contestatii, pana se solutioneaza situatiatrec cateva luni sau ani, si chiar daca cei care au contestat pierdin instanta, ei nu sunt pedepsiti pentru ca au intarziatimplementarea proiectului", explica Adrian Orza, viceprimarulorasului Timisoara.

La nivelul orasului Timisoara sunt depuse proiecte in acestmoment pentru accesarea de fonduri europene cu o valoare cumulatade 1 mld. lei, pe programul regional, de mediu si transfrontalier."Unul dintre proiectele pe care le-am depus se refera latransportul public pe canalul Bega si reabilitarea malurilor, adicacrearea de spatii verzi si iluminat, precum si a statiilor pentrutransportul public pe apa. Speram sa implementam acest proiect panain 2012."

Fondurile europene se acorda pe baza unui punctaj, in functie decriterii bine stabilite, iar respectarea cu strictete a pasilor sia intocmirii documentatiei, chiar daca este stufoasa si necesitamulta rigurozitate, face ca un proiect sa primeasca aprobarea."Solicitantii de fonduri europene trebuie sa inteleaga ca indefinitiv este o competitie in care "se premiaza" cele mai buneproiecte si este necesar sa fie respectati toti pasii. Este bine samearga la o firma de consultanta care sa-i sprijine de la scriereasi pana la implementarea proiectului", spune avocatul AlexandruStoica, partener la casa de avocatura Bostina si Asociatii.

Pe de alta parte, Marcel Andrei Tolomey, director al sucursaleiCEC Bank Timisoara, spune ca de multe ori se confunda nevoile realede fonduri europene ale companiei cu nevoi imaginare. "Apelantiitrebuie sa evalueze realist afacerea pe care o vor dezvolta. Uncriteriu esential este de exemplu asigurarea desfacerii - daca viicu un client care iti va consuma 60% din productie, atunci ai unatu", spune Tolomey. Directorul CEC Bank Timisoara spune casucursala pe care o conduce are la dispozitie pana la sfarsitulacestui an circa 300 mil. lei pentru credite acordate firmelor careau castigat contracte europene, dar crede ca nu vor fi suficienteproiecte pentru a consuma aceasta suma.

Ce spune insa reprezentantul autoritatii care selecteazacastigatorii proiectelor pentru dezvoltare rurala si pescuit, undeproiectele sunt cu mult mai mari decat valoarea disponibila, decicompetitia este foarte stransa?

Maria Filip, sef serviciu evaluare-contractare in cadrulCentrului Regional de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit(CRPDRP) Timisoara, din cadrul Agentiei de Plati si DezvoltareRurala, afirma: " Din pacate, desi valoarea proiectelor aprobatecreste pe zi ce trece, beneficiarii nu au finantare bancara si deaceea nu le pot pune in practica". Ea sustine ca 80% din proiectelecare castiga finantare europeana sunt blocate pentru ca nu aufinantare bancara. In plus, in cadrul Regiunii 5 Vest Timisoara,proiectele depuse de consiliile locale sunt depunctate din cauzanivelului de dezvoltare regional, mai mare decat media pe tara. Ingeneral, fondurile europene de dezvoltare sunt gandite in asa felincat sa ajunga in primul rand in zonele defavorizate din punct devedere economic. Timisoara este insa a doua zona ca putereeconomica dupa Bucuresti, fiind poarta de intrare pentru mariinvestitori straini ca Solectron, Continental sau Nestlé. Somajulin judetul Timis este acum de 4%, in pofida crizei economice, adicala jumatate fata de media pe tara si la o treime fata de judeteledin sud-estul sau nordul Romaniei. Judetul Timis a avut anul trecutexporturi de circa 2,5 mld. euro, adica circa 10% din totalulexporturilor Romaniei.

Si in cazul lui Sorin Maxim, directorul Agentiei pentruDezvoltare Regionala Vest din cadrul Ministerului Dezvoltarii siTurismului, unitatea unde se depun proiectele pentru infrastructurasi microintreprinderi, proiectele depuse deja depasesc baniialocati in cele mai multe linii de finantare. Din contractelesemnate, circa 20% sunt in plata. "Ceea ce ne preocupa este inprimul rand daca proiectele castigatoare vor aduce bunastarecetatenilor. Nu exista o problema cu gradul de absorbtie", a spusSorin Maxim.

Paul Ichim, vicepresedintele Eximbank, a atras atentia asupracalculelor financiare care trebuie sa justifice achizitiile propusein cadrul proiectelor. "Daca beneficiarul proiectului decide ca arenevoie sa care sacii de ciment din punctul A in punctul B cuMercedesul in loc de Dacia, adica sa cheltuie banii pe un utilajmai scump, trebuie sa fie convingator din punct de vederefinanciar, adica sa reflecte in calcule valoarea adaugata adusa deacel utilaj mai performant."

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO