Companii

Situaţia Sidex: British Steel şi doi producători mari din Turcia se interesează de Sidex, însă decizia este la Mittal

România are o bună tradiţie în producţia siderurgică, dar şi o nevoie uriaşă de investiţii în infrastructură, atât de căi ferate, cât şi rezidenţial sau comercial.

România are o bună tradiţie în producţia siderurgică, dar şi o nevoie uriaşă de investiţii în infrastructură, atât de căi ferate, cât şi rezidenţial sau comercial.

Autor: Sorin Pâslaru, Răzvan Botea

28.06.2018, 00:07 2591
British Steel, companie britanică, şi-a anunţat in­ten­ţia de a cumpăra Sidex, însă interesele lui Lakshmi Mittal sunt cele care decid soarta combinatului de la Ga­laţi cu 6.000 de angajaţi, conform unor surse apropiate combinatului.

Mittal s-ar îndrepta către Metinvest, companie deţinută de miliardarul ucrainean Rinat Ahmetov, care are în continuare strânse legături cu Rusia.

Provocate de una dintre cele mai mari case de fuziuni şi achiziţii de pe piaţa locală, şi-au manifestat intenţia de a analiza o posibilă tranzacţie cu Sidex şi două mari companii de pe piaţa de profil din Turcia, spun alte surse din piaţa de fuziuni şi achiziţii.

Mittal prin banca de investiţii Merril Lynch a refuzat accesul în tranzacţie companiei British Steel. Compania, care a luat naştere în 2016, este deţinută de francezii de la Mehoyas şi are un combinat siderurgic în Marea Britanie unde lucrează 4.000 de angajaţi.

Şansa combinatului Sidex, care la privatizare în 2001 producea 4,5 mil. tone de oţel, iar în 2017 a ajuns la o producţie de 2 mil. tone, este să intre în competiţie cât mai mulţi jucători interesaţi de a prelua afacerea.

Combinatul de la Galaţi este strategic nu numai pen­tru România, ci pentru toată Uniunea Europeană, fiind cel mai mare producător de oţel aflat la graniţa cu spaţiul ex-sovietic. Într-o situaţie de forţă majoră militară, pro­duc­ţia de oţel devine strategică, de aceea cei mai mulţi ana­lişti şi oficiali care sunt interesaţi de acest subiect afir­mă că producătorul de oţel de la Galaţi trebuie să fie pre­luat de o companie europeană şi în niciun caz de Metin­vest care nici tehnologic nu are ce să ofere gălăţenilor.

În joc sunt aşteptate să intre şi fabricile de automobile de la Piteşti (Dacia) şi Craiova (Ford). Cu o investiţie de 50 de milioane de dolari, tabla de la Sidex ar putea să aibă calităţile necesare pentru producţia de caroserie pentru cele 320.000 de maşini produse de Dacia şi cele 130.000 de maşini produse de Ford anual în România.

Înainte de apariţia modelului Logan, Sidex furniza tablă de caroserie pentru automobile Dacia, dar nu a ţinut pasul din punct de vedere tehnologic şi a rămas doar furnizor de tablă pentru interiorul automobilelor produse la Piteşti. Caroseriile folosite de automobile Dacia şi Ford sunt produse în Europa.

De altfel, şi combinatul Ilva din sudul Italiei pe care îl cumpără Arcelor şi din cauza căruia trebuie să vândă Sidex, este o miză tocmai pentru producţia de tablă de caroserie.

Nelivrând tablă de caroserie către Craiova şi Piteşti, Sidex practic nu îşi foloseşte în nicun fel proximitatea geografică faţă de aceşti doi mari producători şi deci costul redus al transportului.

„Rămâne în continuare problema cocseriei. Aceasta trebuie refăcută, prin două variante: prima este ca Mittal să fie amendat şi obligat să plătească o despăgubire echivalentă cu costul cocseriei demolată în 2009, iar a doua este ca un nou investitor să o refacă. Altă variantă ar fi importul de cocs, însă turcii nu au cocs. Cocsul este un cărbune ars, sensibil la transport, care trebuie să aibă consistenţa cărbunelui de grătar şi nu trebuie să fie pulbere”, a declarat pentru ZF Petru Ianc, preşedintele Societăţii Române de Metalurgie.

Mandatul de reprezentare al vânzătorului Lakshmi Mittal este la una dintre cele mai mari bănci de investiţii din lume, Merrill Lynch. Guvernul României, spun sursele citate, ar trebui să se implice mult mai intens în negocerile de vânzare a combinatului pentru a fi sigur că acestuia i se asigură un viitor.

Miza nu este numai producţia de oţel a Sidex de 2 milioane de tone sau cei 5.600 de angajaţi, ci un întreg ecosistem al producţiei siderurgice pe verticală şi orizontală, cu sute de mii de angajaţi şi zeci de miliarde de euro cifră de afaceri pentru toate companiile integrate în acest sistem.

Astfel, spun sursele citate, guvernul ar trebui să se implice în negocieri şi să aducă el însuşi către Mittal posibili cumpărători. Mai mult, în situaţia în care nu s-ar găsi un cumpărător, ar trebui să fie gata să-şi asume temporar proprietatea combinatului totală sau parţială, aşa cum, de exemplu, deja a făcut în cazul producătorului de nave de la Mangalia, unde a preluat pachetul majoritar de acţiuni de 51%.

Nicio ţară din lume nu îşi neglijează companiile strategice, şi aşa cum s-a dovedit în criza din 2008, când americanii şi britaniici şi-au susţinut băncile, se găsesc soluţii de continuare a activităţii şi de păstrare atât a capacităţilor de producţie, cât mai ales a continuităţii resurselor de cunoaştere.

România are o bună tradiţie în producţia siderurgică, dar şi o nevoie uriaşă de investiţii în infrastructură, atât de căi ferate cât şi rezidenţial sau comercial. Introducerea în tranzacţie a companiei JSW Steel, cel mai mare producător indian de oţel, nu poate fi decât o „manevră”, pentru că Mittal nu vrea să vândă către un concurent atât de puternic.

ArcelorMittal este lider mondial în industria oţelului şi activităţi miniere, cu pre­zenţă în 60 de ţări şi amprentă industrială în 19 ţări. În 2017 ArcelorMittal a înregistrat o cifră de afaceri de 68,7 mld. dolari  şi o producţie de oţel de 93,1 milioane de tone.

În 2016, ultimele date disponibile, combinatul de la Galaţi a avut afaceri de 3,5 mld. lei, fiind una dintre cele mai mari companii din România.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO