Retailerul suedez H&M lucrează în România cu 25 de fabrici care pun pe hainele H&M etichete cu „made in Romania“, cele mai multe dintre acestea fiind localizate în Moldova şi sudul ţării, în cele mai sărace judeţe, printre care Brăila, Vrancea, Teleorman sau Călăraşi.
Suedezii au nouă furnizori oficiali, care la rândul lor produc atât în fabricile proprii, cât în cele ale subcontractorilor. Fabricile româneşti care lucrează direct cu H&M plătesc salarii medii de până la 2.200 de lei brut, de două ori mai mari decât cele ale croitoreselor în lohn pe care marii textilieri le subcontractează. Partenerii H&M sunt de regulă companii mari, cu sute sau chiar peste 1.000 de angajaţi şi cu afaceri de zeci, chiar sute de milioane de lei.
Astfel, companii precum Artifex, Pandora Prod sau Time International Trading care au pe lista de clienţi unii dintre cei mai importanţi retaileri de modă din lume îşi fac loc şi pe lista celor mai importanţi 500 de exportatori români de anul trecut. La polul opus se află micile fabrici pe care aceştia le subcontractează pentru a face faţă comenzilor. Acestea din urmă au doar câteva zeci de angajaţi şi afaceri de câteva milioane de lei. Salariile sunt şi ele pe măsură. Diferenţa vine însă din faptul că subcontractorii produc în sistem de lohn, unde valoarea adăugată este foarte mică.
H&M a terminat anul financiar 2014 cu vânzări în România de 138 mil. euro, respectiv 3,6 mil. euro per magazin, un nivel record în regiune.
Iniţial producătorii locali lucrau doar în sistem de lohn, ceea ce însemna că retailerul trimite către furnizor atât materialele, cât şi modelul şi toate celelalte elemente, iar funizorul doar execută. Odată cu dezvoltarea pieţei, unii producători au ajuns să „proiecteze“ chiar şi unele modele de haine pe care le trimit spre aprobare retailerului de modă. Odată ce acestea sunt aprobate, fabrica este cea care alege şi materialele şi alte elemente secundare. În acest context, valoarea adăugată brută a crescut iar fabricile au ajuns unii dintre cei mai mari angajatori. Companiile care proiectează sunt cele mari, precum Romaniţa, Ottorose sau Pandora Prod. Micii producători continuă să facă doar lohn. Acest lucru se reflectă însă şi în salariile angajaţilor. Astfel, spre exemplu compania Vidalex Prod din Buzău are circa 40 de angajaţi care aveau la jumătatea anului trecut un salariu mediu brut de 1.059 de lei, respectiv 783 de lei net, puţin peste minimul pe economie, potrivit datelor publice.
La polul opus, salariul mediu în cadrul companiei Romaniţa din Caracal este aproape dublu, respectiv 2.081 de lei, potrivit datelor publice. Compania are peste 1.000 de salariaţi. Situaţia este similară şi în cazul Pandora Prod, cu un număr similar de angajaţi. Producătorul de textile Pandora Prod din Vrancea, care are o istorie de aproape două decenii, a reuşit să îşi majoreze businessul în criză de 2,5 ori după ce a decis să renunţe la lohn şi la clienţii mass-market şi să se orienteze către retailerii de lux pentru care face produse integrate.
