Tinerii din generaţia Millennials vor să lucreze pe salarii cuprinse între 1.400 şi 3.500 de lei net pe lună

14 sep 2016 Autor: Mihaela Pascari

Tinerii din generaţia digitală (care au până în 29 de ani) ar accepta un loc de muncă doar dacă oferta salarială ar fi cuprinsă între 1.400 de lei net pe lună şi 3.500 de lei net pe lună, spune Marius Barbu, business de­ve­lop­ment manager în cadrul firmei de con­sultanţă în resurse umane Hart Consulting. În schimb, cei specializaţi în domenii tehnice sau IT sunt mai „pretenţioşi“ în comparaţie cu alte domenii, având în vedere că solicită la angajare şi peste 1.000 de euro net pe lună.

„Pe lângă pachetul salarial, tinerii îşi doresc oportunitatea de învăţare şi diversi­ta­te pe viitor sau recunoaşterea valorii per­so­nale, preferă să aibă un manager de vârstă a­pro­piată şi să primească recunoaştere de la acesta, dar şi feedbackuri constante“, a ex­pli­cat Marius Barbu.

Totuşi, tinerii din gereraţia Millennials nu cer salarii foarte mari la momentul an­ga­jării, ci mai degrabă îşi doresc măriri de sala­riu frecvente în perioada derulării activităţii într-o organizaţie, crede Adrian Barbu, ma­na­ging partner şi trainer în cadrul firmei de consul­tanţă în resurse umane theCON­SUL­TANTS. „Ei sunt mult mai atenţi la creşteri, le aşteaptă şi chiar le solicită mai mult decât alţii. Par să conştientizeze propriile merite şi performanţe şi urmăresc cu tenacitate mai mare să li se facă dreptate în plan financiar, să fie răsplătiţi pentru performanţele lor“, a spus Adrian Barbu.

De asemenea, el mai spune că nevoile lor financiare sunt destul de înalte, având în vedere că aceştia îşi doresc condiţii bune de viaţă, pornind de la a deţine o locuinţă mo­der­­nă amenajată la standarde înalte, a avea o maşină sau de a călători, în special orien­tându-se spre destinaţii exotice.

Pe lângă pachetele salariale consistente, pen­tru tinerii din generaţia Millennials con­tea­ză relaţia cu echipa şi cu şeful lor, cultura or­ga­­nizaţiei şi mediul de lucru, atunci când sunt puşi în faţa decizie de a rămâne la un job, sau a a accepta o altă ofertă din piaţă.

„Un mediu toxic i-ar indispune şi le-ar fura timpul liber ne­­cesar. Le place mult să poată învăţa ceva in­­teresant de la şeful lor, să aibă mentori va­lo­­roşi, prin urmare, vor sta pe o poziţie atâta timp cât au ceva de învăţat“, a explicat Barbu.

Cât despre motivele care îi determină să părăsească un loc de muncă, acestea pornesc atunci când nu li se valorifică creativitatea, atunci când sunt de părerea că pot performa. De asemenea, locurile de muncă unde primesc ordine pe care doar le imple­men­tează, nu sunt potrivite pentru aceştia.

„Pleacă atunci când sunt trataţi ca o mână de lucru care trebuie să-şi facă treaba pentru că e plătită, când nu primesc re­cu­noaş­tere pentru munca lor, când sunt ig­no­raţi  şi primesc doar e-mailuri cu sarcini. De ase­menea, dacă şi-au stabilit un obiectiv în viaţa privată care necesită venituri mai mari, pentru a fi susţinut, iar în organizaţia acuală nu pot primi acel nivel de venit, ei iau mai uşor decât generaţia anterioară decizia de a obţine banii din altă parte“, a menţionat Adrian Barbu.

Totodată, tendinţa creată în rândul generaţiei digitale de a sări etape în carieră nu este legată de avansare, ci mai degrabă de lipsa provocărilor şi implicării în diverse proiecte din organizaţie.

„Aceşti tineri se plictisesc repede fără pro­vocări puternice şi dacă în jobul actual nu le mai au, dacă nu li se oferă o provocare no­uă pe acelaşi palier, atunci ei aşteaptă pro­vo­­ca­rea următoare acolo unde evident că exis­tă una, în promovare“, a explicat Barbu.

El mai spune că nevoia de a fi integraţi în fluxul promovărilor dintr-o organizaţie contează pentru ei, în special atunci când alţi colegi de echipă sunt avansaţi.

„Mentalitatea cu privire la avansarea treptată, s-a schimbat faţă de generaţiile precedente, nu sunt atât de răbdători, nu aş generaliza însă, în unele situaţii ca să avansezi în carieră implică găsirea unui job nou într-o altă companie care este gata să-I ofere ce are nevoie, însă aş pune accent pe faptul că, la fel ca şi celelalte generaţii, Millennials are nevoie de stabilitate la locul de muncă“, a explicat Marius Barbu.

Deşi generaţiile anterioare aveau tendinţa de a rămâne la un loc de muncă mai mulţi ani la rând, generaţia millennialşilor sunt determinaţi să îşi schimbe frecvent locul de  muncă, având în vedere că în prezent companiile din piata forţei de muncă sunt mai darnice în ceea ce priveşte ofertele de muncă, în special pentru tinerii cu profile tehnice sau IT.

„Posibilităţile sunt mai bune în prezent, însă nu am observat ca aceştia să-şi schimbe un job doar de dragul schimbării sau pentru mici avantaje materiale, decât dacă pleacă de la venituri foarte mici şi atunci e justificat. Majoritatea se implică serios într-o firmă în care primesc provocările dorite şi unde se simt susţinuţi de cultura organizaţiei“, a mai spus Adrian Barbu.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 14.09.2016

 
Cuvinte cheie:
generatia Millennials
, tineri
, salarii
, munca
, performante
, resurse umane
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide