Rezilierea unui contract de autostrăzi cu Colas
Contractul de 224 mil. euro cu compania franceză Colas, care construia tronsonul de autostradă Cernavodă-Medgidia (20 km), a fost reziliat în primăvară după ce Colas câştigase licitaţia în toamna lui 2008. Ministrul Anca Boagiu i-a acuzat pe cei de la Colas că ar fi cerut şi suplimentarea valorii contractului cu 16 mil. euro din cauza modificării traseului pe o distanţă de 14 km.
Ulterior, tronsonul de autostradă a fost scos din nou la licitaţie şi câştigat de această dată de italienii de la Astaldi şi nemţii de la Max Boegl pentru 120 mil. euro.
Contracte de 2 mld. euro pentru autostrăzi şi drumuri judeţene şi locale
Anul acesta Transporturile au atribuit contracte de circa un miliard de euro pentru construirea a 183 de kilometri autostrăzi, incluse în Coridorul IV paneuropean. Aceste şosele vor beneficia de finanţare europeană în proporţie de 85%, restul fiind contribuţie a guvernului român. De asemenea, Ministerul Dezvoltării a atribuit 8 contracte pentru reabilitarea de drumuri judeţene şi locale, cu o valoare de 4,3 miliarde de lei (peste un miliard de euro). Aceste lucrări fac parte din Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii, cel mai mare program de investiţii în infrastructura publică derulat în România în ultimii 20 de ani. Diferenţa majoră între PNDI şi alte lucrări de infrastructură finanţate de stat constă în faptul că statul va deconta lucrările abia începând din 2013, astfel că până atunci constructorii care au primit deja contracte trebuie să găsească singuri surse de finanţare.
Se inaugurează Pasajul Basarab
Proiectul de infrastructură urbană cu cea mai importantă miză politică din ultimul deceniu, pasajul Basarab a devenit funcţional în iunie, după cinci ani de la începerea lucrărilor, trei mandate de primari şi costuri de 240 de milioane de euro. Anunţat pe vremea în care primar al Capitalei era Traian Băsescu, demarat în mandatul lui Adriean Videanu şi finalizat în mandatul lui Sorin Oprescu, pasajul Basarab este cel mai scump proiect de infrastructură urbană din Capitală şi, în acelaşi timp, una dintre cele mai complexe lucrări supraterane.
Două stadioane noi, în Capitală şi la Cluj
Anul 2011 a adus pentru români nu unu, ci două stadioane moderne, unu în Capitală şi unu la Cluj. Arena Naţională din Bucureşti (foto sus), un proiect de 200 mil. euro, a fost inaugurat la începutul lunii august şi în ciuda faptului că gazonul stadionului s-a rupt în zeci de bucăţi şi a umbrit spectacolul din cadrul primului meci desfăşurat aici, România-Franţa, acesta este unul dintre cele mai importante şi moderne proiecte de infrastructură din Bucureştiul ultimilor 20 de ani. Şi stadionul Cluj Arena (foto jos) a fost inagurat în această toamnă, în urma unei investiţii de circa 35 de milioane de euro.
Autostrada Timişoara-Arad
Cea mai importantă inaugurare de autostrăzi de anul acesta este tronsonul Timişoara-Arad, cu o lungime de circa 32 de kilometri. Deşi în decembrie se va deschide traficul pe această autostradă, lucrările vor fi gata în totalitate abia anul viitor, când se vor finaliza şi centrul de întreţinere şi coordonare şi platforma spaţiilor de servicii, situate în afara autostrăzii. Constructorii autostrăzii, spaniolii de la FCC Construccion şi italienii de la Astaldi, au încasat până la 1 noiembrie circa 85 de milioane de euro din contractul total de 115 milioane de euro. Aceasta este cea mai importantă inaugurare de autostrăzi de anul acesta, în condiţiile în care în 2011 s-au mai tăiat panglici, însă doar pe porţiuni de drum unde se circulă doar pe o bandă pe sens sau pe sectoare scurte din Autostrada Soarelui.
Un pod la Cernavodă deschis mai devreme
Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România a anunţat la finalul lunii noiembrie că circulaţia pe DN 22C Cernavodă-Basarabi se reia pentru toate categoriile de vehicule, în condiţiile în care lucrările de reabilitare a podului şi a viaductelor peste canalul navigabil Cernavodă au fost finalizate.
Pentru prima oară în ultimii ani, o astfel de lucrare de infrastructură a fost finalizată în avans, având în vedere că lucrările au început pe 10 ianuarie 2011 şi aveau ca termen de finalizare începutul lui 2013, dar au fost terminate cu 14 luni înainte. Compania care s-a ocupat de reabilitări, Arcada Company (Spiru Mantu şi Mihai Humă), a primit 9,5 mil. euro pentru acest contract, care este finanţat în proporţie de 65,9% de BERD, restul banilor venind de la Guvernul României.
Noul terminal din aeroportul Otopeni
Noul terminal al Aeroportului Internaţional Heri Coandă, devenit operaţional la finalul lunii martie, a adus în plus 15 porţi de îmbarcare, faţă de doar 9 înainte, şi 9 pasarele de îmbarcare/debarcare, faţă de 5 câte avea vechiul terminal.
Început în august 2009, proiectul a necesitat o investiţie de circa 60 milioane de euro, iar reprezentanţii Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti estimează că în zece ani vor recupera fondurile investite.
Bechtel a rămas cu doar două tronsoane
Anca Boagiu, actualul titular al Transporturilor, a anunţat în vară că Bechtel va continua lucrările doar la tronsoanele de autostradă Câmpia Turzii-Gilău şi Suplacu de Barcău-Borş, reprezentând 118 kilometri din cei 415 kilometri ai autostrăzii Transilvania, statul fiind liber să liciteze celelalte şase tronsoane, fără nicio pretenţie din partea constructorului american. Costul de construire a autostrăzii Transilvania va fi redus astfel cu aproximativ 50%, la 6,9 milioane euro/km, potrivit declaraţiilor ministrului.
Prima linie de metrou începută după Revoluţie
Anul 2011 a adus veşti bune şi pentru metroul bucureştean, în condiţiile în care au fost inaugurate două noi staţii de metrou (Jiului şi Parc Bazilescu) şi au demarat lucrările la prima linie subterană care nu fusese începută deja înainte de '89, şi anume magistrala 5. Contractul de construire a magistralei 5 Râul Doamnei-Eroilor, în valoare de 215 milioane de euro, a fost câştigat anul acesta de consorţiul format din Astaldi (Italia), FCC Construccion (Spania), Delta ACM 93 (România) şi AB Construct (România).
Primele contracte de căi ferate din fonduri UE
Premieră în ultimii opt ani: CFR SA a atribuit în ultima parte a anului primele contracte de reabilitare de căi ferate finanţate preponderent din fonduri europene. Printre primele contracte atribuite au fost cele pentru reabilitarea tronsonului Vinţu de Jos-Simeria (44 de kilometri), pentru aproape 320 mil. euro, şi pentru reabilitarea tronsonului Frontieră-Curtici-Arad pentru aproape 250 de milioane de euro. Ambele investiţii vor fi finanţate în proporţie de 85% de Comisia Europeană, restul banilor urmând să vină de la bugetul de stat.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
