Anul 2012 a fost unul dintre cei mai agitaţi ani pentru jucătorii din agribusiness. Seceta a dat peste cap toate calculele puse pe hârtie la începutul anului, pierderile masive se vedeau la orizont însă în cele din urmă rezultatele au fost "îndulcite" de avansul rapid al preţurilor pentru grâu, porumb sau floarea-soarelui. Mai mult, în primele luni ale anului lipsa ouălor de pe rafturile magazinelor a dat peste cap în totalitate o piaţă de 1 miliard de euro iar în plină secetă jucătorii din zootehnie şi-au văzut profiturile evaporate după explozia preţului furajelor.
1. Seceta a muşcat adânc din productivitatea fermelor româneşti: minus 30% la grâu, minus 60% la porumb
Seceta şi temperaturile ridicate din timpul verii au apăsat greu pe productivitatea fermelor locale astfel că recolta totală de grâu a coborât cu aproximativ o treime la 4,7 milioane de tone iar producţia totala de porumb s-a redus cu aproapre două treimi, ajungând astfel la 4,7 milioane de tone.
Primele estimări arată că pierderile de încasări ale fermierilor se ridică la nivel de economie la 1,5-2 miliarde de euro pentru că doar 120.000 de hectare, adică 1,5% din totalul terenurilor arabile sunt irigate.
2. Preţurile pentru materiile prime agricole au explodat
Lipsa aproape totală a ploilor în timpul verii, estimările pesimiste înainte de recoltare dar şi evoluţia burselor internaţionale au determinat creşterea accelerată a principalelor cotaţii pentru materiile prime agricole.
Spre exemplu, preţul grâului a crescut în două săptămâni, de la jumătatea lunii iulie până la începutul lunii august, de la 770 lei/tonă la 1.000 lei tonă. Un plus de circa 30% a fost înregistrat şi de preţul porumbului care a ajuns în toamnă la un vârf de 1.100 lei/tonă.
Preţurile se anunţă în creştere şi pentru anul viitor având în vedere că analiştii de la Strategie Grains, una dintre cele mai respectate companii europene de consultanţă în agricultură, au anunţat deja că mizează pe plusuri suplimentare pentru preţul grâului.
3. Criza furajelor: profiturile crescătorilor de animale au intrat la apă
Creşterea accelerată a preţurilor pentru cereale şi seminţe oleaginoase a determinat o reacţie în lanţ în industriile conexe agriculturii. Astfel, zootehnia şi industria cărnii au fost printre cele mai afectate în condiţiile în care 70-80% din costurile companiilor implicate în astfel de business-uri sunt acoperite de hrana animalelor. În consecinţă, procesatorii de carne din România au văzut în numai câteva săptămâni cum estimările de profit făcute iniţial le sunt date peste cap în condiţiile în care preţul furajelor a fost mai mare cu până la 80% faţă de anul precedent.
4. Criza ouălor a dat peste cap o piaţă de 1 miliard de euro
Preţul ouălor a crescut în februarie într-un interval de o lună cu 50%, evoluţia impactând o piaţă de 1 miliard de euro. Cotaţia ouălor a urcat la acel moment pentru că începând cu acest an a intrat în vigoare o prevedere europeană care interzice vânzarea la raft a ouălor produse de găini crescut în cuşti, unde fiecare animal are la dispoziţie un spaţiu mai mic decât suprafaţa unei coli de hârtie A4.
5. Poienaru şi Porumboiu au dat rapiţa pe porumb şi floarea-soarelui
Ştefan Poienaru şi Adrian Porumboiu, doi dintre cei mai mari producători din agricultura românească, au fost nevoiţi să renunţe la recolta de rapiţă după ce seceta din toamna trecută a pus la pământ cea mai mare parte a suprafeţelor însămânţate cu această cultură.
La nivel de economie rezultatele pentru producţia de rapiţă au fost dezastruoase, producţia coborând sub 100.000 de tone după ce în 2011 fermierii au strâns de pe câmp de şapte ori mai mult.
6. Trei schimbări de miniştri
Anul 2012 a marcat şi trei schimbări de miniştri la Agricultură. Fotoliul de ministru a fost ocupat pe rând în acest an de Valeriu Tabără, Stelian Fuia şi Daniel Constantin.
Astfel, la începutul anului Stelian Fuia l-a înlocuit la conducerea Ministerului Agriculturii pe Valeriu Tabără în urmă demisiei executivului condus de Emil Boc şi a preluării mandatului de premier de Mihai Răzvăn Ungureanu.
Mandatul lui Fuia nu a durat însă decât o lună în condiţiile în care cabinetul Ungureanu a căzut ca urmare a crizei politice. Ulterior, la conducerea ministerului a venit Daniel Constantin, preşedintele partidului Conservator.
7. Rabobank a ieşit la iveală cu un portofoliu de 20 mil. euro în terenuri agricole româneşti
Banca olandeză Rabobank a ieşit în acest an la iveală ca unul dintre cei mai agresivi investitori în terenuri agricole de pe piaţa locală. Reprezentanţii gigantului bancar olandez au declarat pentru ZF că au deja un portofoliu estimat la 20 milioane de euro în terenuri agricole în mai multe zone din ţară.
8. Cel mai mare dealer de utilaje agricole din Statele Unite a venit în România
Titan Machinery, cel mai mare dealer de utilaje agricole din Statele Unite, a intrat în România prin achiziţia firmei Agroexpert Timişoara, redenumită ulterior Titan Machinery România. Compania a anunţat că ţinteşte vânzări de 40 mil. euro pe piaţa locală.
9. A continuat declinul pieţei bovinelor
Agricultura românască a ajuns, cu 14,8 capete de bovine la fiecare 100 de hectare de teren agricol, să fie printre ultimele ţări din Uniunea Europeană în funcţie de acest indicator. Numărul total al bovinelor s-a redus cu mai bine de două treimi în ultimii 20 de ani, la 1,9 milioane de capete.
10. Agricover l-a recrutat pe Robert Rekkers, unul dintre cei mai cunoscuţi bancheri
Robert Rekkers (52 de ani), unul dintre cei mai cunoscuţi bancheri de pe piaţa locală, care a condus mai mulţi ani Banca Transilvania, a luat prin suprindere mediul de business românesc după ce a făcut pasul în lumea traderilor de cereale. El a fost numit ca membru în Consiliul de Administraţie al Agricover, al patrulea jucător de pe piaţa locală a comercianţilor de materii prime agricole.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
