Cele mai mari zece grupuri imobiliare de pe piaţa locală încasează anual venituri de peste 200 de milioane de euro din închirierea spaţiilor în centre comerciale şi clădiri de birouri, o piaţă care a ajuns la un rulaj anual de 500-600 de milioane de euro, potrivit estimărilor ZF. În ceea ce priveşte investitorii străini care scot şi bani din investiţiile imobiliare din România, austriecii de la Immofinanz şi sud-africanii de la NEPI au cele mai mari încasări, urmaţi de israelienii de la GTC şi AFI Europe, care au investit la rândul lor în malluri şi clădiri de birouri.
Cele mai mari venituri din închirierea proiectelor imobiliare de pe piaţa locală le-au în registrat anul trecut fondul austriac de investiţii Immofinanz, cel mai mare jucător din piaţa locală de real estate, şi compania Iulius Group deţinută de omul de afaceri Iulian Dascălu, ambele grupuri înregistrând încasări de peste 40 milioane de euro.
Dacă Dascălu a încasat 41,4 milioane de euro din închirierea mallurilor Iulius din Timişoara, Cluj, Suceava şi Iaşi, austriecii au avut în perioada noiembrie 2010 - octombrie 2011 un rulaj de 44,4 milioane de euro din exploatarea a patru centre comerciale (Polus Cluj, Armonia Arad, Euromall Piteşti şi Gold Plaza Baia Mare) plus nouă clădiri de birouri din Bucureşti, cu o suprafaţă de aproape 200.000 mp.
Dascălu îşi va majora anul acesta veniturile ca urmare a deschiderii proiectului Palas din Iaşi, în timp ce Immofinanz are de la sfârşitul anului trecut un nou proiect în portofoliu - mallul Maritimo din Constanţa.
Popoviciu şi Liviu Tudor, în top
Pe poziţia a treia s-ar putea afla omul de afaceri Gabriel Popoviciu, cel care alături de Radu Dimofte controlează proiectul Băneasa din nordul Capitalei, care în 2010 a generat venituri de 37 de milioane de euro din închirierea spaţiilor din zona comercială şi a birourilor din Băneasa Business & Technology Park.
Popoviciu nu şi-a dus afacerile pe bursă, astfel că deocamdată nu există informaţii cu privire la veniturile realizate anul trecut, situaţie similară şi pentru un alt antreprenor discret, Liviu Tudor, cel care deţine parcurile de afaceri Novo Park din Pipera şi West Gate Park din Militari. Informaţii despre veniturile acestor oameni de afaceri vor fi publicate la Ministerul Finanţelor.
Până atunci, sud-africanii de la NEPI au ajuns pe piaţa locală la un portofoliu care a generat în 2011 încasări de 32 de milioane de euro, în creştere cu 50% în special ca urmare a achiziţiei clădirii de birouri Floreasca Business Park, la sfârşitul anului 2010.
Veniturile NEPI vor continua cel mai probabil să crească şi în acest an, în condiţiile în care sud-africanii şi-au trecut în portofoliu şi clădirile de birouri din proiectul City Business Center din Timişoara, în timp ce la sfârşitul anului trecut a fost finalizat şi un proiect comercial mai mic în Braşov.
Cine a scăzut?
Pentru alţi investitori, ca italienii de la IGD, familia Adamescu sau fondul de investiţii Argo Real Estate, veniturile din exploatarea proiectelor imobiliare locale au scăzut pe parcursul anului trecut. Astfel, britanicii de la Argo, care deţin parcurile comerciale Shopping City Sibiu şi Shopping City Suceava, au avut anul trecut încasări mai mici cu 25% din cele două proiecte, ca urmare a reducerilor de chirii oferite retailerilor pentru a menţine un grad ridicat de ocupare al centrelor comerciale. Argo a cumpărat şi proiectele ERA din Oradea şi Iaşi, dar veniturile realizate de aceste centre comerciale nu au fost incluse în raportul financiar pe 2011.
Pe de altă parte, familia Adamescu a avut la nouă luni încasări de 13,4 mil. euro cu proiectele Unirea din Bucureşti şi Braşov, în scădere cu 13%, în timp ce veniturile italienilor de la IGD din exploatarea celor 15 centre comerciale Winmarkt au scăzut cu 9%, la 11,7 milioane de euro.
Un alt investitor puternic în piaţa imobiliară locală, austriecii de la CA Immo, unul dintre cei mai mari proprietari de birouri din Bucureşti, nu şi-a publicat deocamdată raportul financiar aferent anului 2011.
La nivelul întregii ţări, cele aproxi mativ 50 de centre comerciale existente generează venituri anuale de circa 300 de milioane de euro din închirierea spaţiilor către retaileri şi vânzări către clienţi de 2-3 miliarde de euro, potrivit estimărilor ZF, în timp ce proprietarii celor aproximativ 2 milioane de metri pătraţi de spaţii de birouri din Capitală încasează anual chirii de circa 250- 300 de milioane de euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
