Companii

Un apel de la Craiova: Toţi antreprenorii trebuie să se implice în educaţie, pentru că altfel nu o să mai avem forţă de muncă

Peste 220 de antreprenori, manageri, consultanţi şi bancheri au participat la conferinţa ZF „România 100 de ani de business“ de la Craiova.

Peste 220 de antreprenori, manageri, consultanţi şi bancheri au participat la conferinţa ZF „România 100 de ani de business“ de la Craiova.

Autor: Mădălina Dediu Panaete

21.11.2018, 00:08 1830

Capitalul uman reprezintă unul dintre cele mai importante „ac­ti­ve“ dintr-o companie, iar an­treprenorii trebuie să se im­plice în educarea angajaţilor astfel încât să creeze o pătură de specialişti care să continue dezvoltarea economiei. Aceasta este una dintre cele mai importante concluzii ale conferinţei „România 100 de ani de business“, organizată de ZF la Craiova cu sprijinul Băncii Transilvania şi al companiei de audit şi consultanţă EY România.

„Suntem orientaţi spre educaţie, avem mul­te programe prin care suntem implicaţi în  dez­vol­tarea şcolii româneşti. Toţi antre­pre­norii tre­bu­ie să se implice în educaţie pentru că altfel în ceva timp nu o să mai avem forţă de mun­că. Prin­cipala piedică în calea dezvoltării com­pa­niilor româneşti va fi lipsa forţei de mun­că dacă nu investim în educaţie“, a spus Narcis Niţă, proprietarul companiei Biz Solu­tion, spe­cia­li­za­tă în comerţul cu îngrăşăminte chimice. El a fost la conferinţă alături de alţi aproximativ 220 de antreprenori, consultanţi, manageri şi ban­cheri. De profesie învăţător, Narcis Niţă a creat una dintre cele mai mari companii din judeţul Dolj.

Forţa de muncă este una dintre cele mai acute probleme cu care se confruntă astăzi com­pa­niile în special din vestul şi sudul ţării. Antreprenorii spun că se confruntă cu concu­renţa pe piaţa forţei de muncă, având în vedere că multinaţionalele şi statul oferă salarii mari.

„Ne confruntăm cu îmbătrânirea persona­lu­lui, retenţia mică a personalului, dar şi cu con­curenţa mare cu multinaţionalele pe piaţa forţei de muncă. Deşi angajăm tineri în fiecare lună, retenţia lor se face greu în condiţiile în care se primesc oferte de la multinaţionale pen­tru tinerii noştri ingineri“, spune Laurenţiu Dinu, administrator al Spiact Craiova, care ofe­ră produse şi servicii pentru transportul feroviar.

Pe de altă parte, antreprenorii şi bancherii spun că aducerea românilor din străinătate astfel încât să se acopere necesarul de forţă de muncă este greu de realizat.

„Cum rezolvăm această hemoragie a forţei de muncă? Cred că această pro­ble­mă trebuia s-o realizăm cu ceva timp în urmă. Sunt sceptic că am putea să-i adu­­cem pe români înapoi acasă. Însă ar tre­bui să deschidem piaţa forţei de mun­că din zona Asiei dacă dorim să a­vem creştere economică“, consideră Mi­­­hai Dugăeşescu, acţionar al Duma­gas Agri, cu activităţi în zona zooteh­ni­că şi a producţiei de furaje pentru animale. Tiberiu Moisa, director general adjunct IMM şi MidCo în cadrul Băncii Transilvania, spune că au plecat 4 milioane de români în străină­tate şi ne punem problema cum să-i convingem să se întoarcă. El consideră că este lipsit de realism să ne aşteptăm ca cei care au plecat de mult timp, s-au chinuit să îşi facă o viaţă acolo unde au plecat, să se mai întoarcă în ţară. S-ar putea ca motivaţia întoarcerii în ţară să nu fie suficient de mare, mai ales când ne aud pe noi vorbim de lucrurile negative care se întâmplă în ţară, este de părere Tiberiu Moisa.

„Cred că poţi să găseşti olteni, craioveni oriunde în lumea asta. Dacă am afla unde sunt acum craiovenii în lume, cine şi ce a realizat, am putea să descoperim oameni care s-au realizat din punct de vedere profesional şi material sau care sunt foarte influenţi în mediile în care activează. Se pot pune la cale, chiar şi împreună cu autorităţile locale, nişte proiecte concrete. Există o altă modalitate prin care poţi lucra cu toţi craiovenii din diaspora. Poţi avea nişte proiecte concrete prin care se pot implica toţi oltenii să facă din acest loc ceea ce îşi doresc să devină“, adaugă el.

Rata şomajului din judeţul Dolj se situa în luna septembrie la 7,5%, aproape dublu faţă de nivelul de la nivel naţional, arată datele ANOFM.

Judeţul Dolj se află pe locul 13 în clasamentul judeţelor în funcţie de cifra de afaceri raportată de companii, cu un rulaj de 24,4 mld. lei în anul 2017.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO