La finalul săptămânii trecute, energia verde a devenit mai importantă în structura producţiei, în anumite intervale de timp, faţă de energia nucleară sau hidro. În aceste condiţii este clar că deja nu mai este vorba despre o tendinţă, ci despre un fenomen cu o pondere de 20% în total.
Dacă producţia de energie electrică devine tot mai verde, atunci şi consumatorii sunt mai dispuşi să adopte tendinţele eco în viaţa de zi cu zi
Casa Prispa şi clădirea eco
Astfel, din ce în ce mai mulţi arhitecţi, ingineri, constructori, investitori şi autorităţi au început să devină la rândul lor mult mai atenţi la conceptul de clădire "verde", care foloseşte eficient resursele de energie. Deşi construirea unui imobil eco este de cele mai multe ori mai scumpă decât a unei clădiri clasice, în mod paradoxal, criza a crescut apetitul pentru conceptul "verde", în contextul în care costurile de întreţinere sunt mai mici şi investiţia este mai avantajoasă pe termen lung.
"Avem o creştere din punctul de vedere al interesului dezvoltatorilor pentru a deţine sau a construi o clădire care să satisfacă cerinţe «green»", spune Florin Popa, managing partner al companiei de consultanţă în construcţii Vitalis Consulting.
În timp ce până în toamna anului trecut în România singurul automobil electric comercializat a fost Mitsubishi iMiEV, anul acesta este aşteptat noul smart electric alături de gama de modele electrice a Renault, care include ZOE, Fluence ZE şi utilitara Kangoo ZE.
Prima clădire de birouri ecologică din Capitală a fost imobilul Euro Tower, dezvoltat de compania Cascade Group, care a fost finalizat pe timp de criză. Clădirea are un consum de energie redus cu până la 30%, datorită sistemului inteligent de utilizare a energiei, potrivit celor mai recente informaţii. În plus, lifturile sunt plasate în centrul imobilului, astfel că niciun birou nu este situat la o distanţă mai mare de opt metri de geam, pentru a avea acces la lumină naturală.
Tendinţa eco merge însă şi mai departe, către casele care produc mai multă energie decât consumă.
Cel mai cunoscut proiect de acest gen din ultima perioadă este casa Prispa, la care au colaborat studenţi de la Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu, Universitatea Politehnică Bucureşti şi Universitatea Naţională de Arte. Casa a fost deja achiziţionată de o familie din Bacău, lucrările de montare fiind pe ultima sută de metri. Casa are un preţ de 70.000 de euro.
Citiţi alte detalii pe ZF Corporate.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
