Companii
Un fond de finanţare a IMM-urilor care lucrează local cu Banca Transilvania şi Agricover IFN: „În România pariem pe agricultură şi finanţăm afacerile mici şi foarte mici. Mergem unde băncile nu merg“
Fondul European pentru Europa de Sud-Est (EFSE), unul dintre cele mai mari fonduri de finanţare a microîntreprinderilor la nivel mondial, pariază în România pe agricultură, în special pe fermierii mici şi foarte mici, care au nevoie de câteva mii de euro pentru business.
EFSE lucrează în România cu cinci instituţii partenere şi discută cu alte două pentru cooperare. Printre instituţiile partenere ale EFSE în România se numără Banca Transilvania, Garanti Leasing, Agricover IFN şi Patria Credit. Politica fondului este de a oferi împrumuturi instituţiilor partenere care mai departe finanţează clienţii finali. Astfel, EFSE nu cumpără participaţii în cadrul companiilor, aşa cum se întâmplă în cadrul altor fonduri de investiţii.
EFSE este un fond de investiţii finanţat de Comisia Europeană, guvernul din Albania, o subsidiară a Băncii Centrale din Albania, Banca de Dezvoltare din Austria, BERD, Ministerul Federal din Germania pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, respectiv IFC, divizia de investiţii financiare a Băncii Mondiale. Pe piaţa din România EFSE nu are donatori sau sponsori.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
-
ZF/PwC La cafea cu Mihai Bordeanu, Dacia: Cariera mea este un paradox, dar în primul rând am avut multă şansă. Acum sunt copilul şi beneficiarul planului de reorganizare al grupului Renault
-
Dezastru: în ultimii cinci am dat 30 mld. lei pe 180 de kilometri de autostradă, în timp ce în cei cinci ani anteriori am făcut tot 180 de kilometri, dar cu 12 mld. lei
-
Bursă. Mai vinde statul din Hidroelectrica? Karoly Borbely, CEO al Hidroelectrica: Ar fi un pas firesc pentru bursă
-
Familia austriacă Julius Meinl intră pe piaţa hotelieră românească prin achiziţia hotelului Ambasador din Bucureşti
-
Octavian Radu a ieşit din Vinexpert, cedând afacerea de distribuţie de vinuri proprietarului Crush Distribution din Cluj
-
Conferinţa ZF Logistică, transporturi & automotive 2024. Avem nevoie de Schengen pentru a accelera creşterea economică. Din 2012 România a pierdut aproape 20 mld. euro din cauza menţinerii în afara spaţiului
-
ZF Investiţi în România! Programul Tranziţie Justă pentru IMM-uri: proiectele depuse până la începutul lunii aprilie acopereau 85% din buget în Dolj, 75% în Prahova, 36% în Galaţi, 35% în Mureş, 25% în Hunedoara şi 19% în Valea Jiului
-
Deficitul agroalimentar a crescut de trei ori în ultimul deceniu şi a ajuns la 6,3 miliarde de euro în 2023. ZF a analizat importurile şi exporturile în 15 categorii de produse agroalimentare, iar primele trei sectoare ca nivel al deficitului sunt carnea, fructele şi categoria de lactate, ouă şi miere
-
ZF Deschiderea de astăzi la Bursă. Răzvan Paşol, CEO al Patria AM: În lipsa unor ştiri negative, avem estimări bune pentru piaţa de capital anul acesta. Scăderea inflaţiei şi a dobânzilor va urma însă o tendinţă mai puţin liniştită
-
Afaceri de la Zero. Ruxandra Mercea, Florina Popîrţac şi Raluca Manole, trei antreprenoare din Cluj-Napoca, au dezvoltat Spark Generation, o platformă de educaţie online care a strâns 9.000 de elevi din 25 de ţări
-
ZF Agropower. George Bădescu, director executiv, AMRCR: Există premise şi tendinţe de creştere a producţiei interne de alimente. Stabilirea unor priorităţi de producţie într-un mediu foarte concurenţial ar ajuta sectorul
-
ZF/Libra Internet Bank Profesii liberale. Farmacia are nevoie de vizibilitate pentru a creşte. Dumitru Lupuleasa, preşedintele Colegiului Farmaciştilor din România: Dacă ai un vad bun, lângă cabinete medicale, lângă o piaţă, farmacia va funcţiona
-
Schimbări în piaţa fast-food: Ce se întâmplă cu restaurantele KFC, Pizza Hut şi Taco Bell din România
-
Prognozele actualizate pentru economia României în 2024: Instituţiile internaţionale văd creşteri mai mari de 3%, analiştii locali sunt mai pesimişti
-
ANALIZĂ ZF. Rezidenţialul a scăzut cu 41% în primele două luni. „Sunt mai multe cauze: blocajul autorizaţiilor, prudenţa dezvoltatorilor, costurile ridicate, finanţarea, creşterea TVA“