Petrom, cea mai mare companie locală, a început construcţiacentralei în care va investi 500 de milioane de euro la jumătateaanului trecut, intrarea pe piaţa energiei fiind una dintre cele maiimportante mişcări strategice pe care producătorul de petrol şigaze le-a făcut după privatizarea din 2004.
La aproape un an de la demararea construcţiilor, Petrom spune cădeja a trecut de punctul greu al lucrărilor, urmând ca în primalună a anului viitor "să dea primul foc" aşa cum zic specialiştii,adică să înceapă testele astfel încât în toamna lui 2011 centralasă livreze primii MWh în sistem.
"Şantierul acesta este ca un puzzle. Fiecare piesă are un numărşi se potriveşte dacă este montată acolo unde trebuie. La vârfullucrărilor au fost cam 700 de oameni pe şantier, majoritatea fiindromâni. Până acum au lucrat aproximativ 1.500 de oameni îndiferitele faze ale proiectului. De exemplu, hala în care vor fiinstalate turbinele a fost realizată la Braşov, montajul cazanuluia fost realizat de către Energomontaj", spune viitorul director alcentralei, Dan Popescu, care lucrează de peste 20 de ani însectorul energiei. Fiecăruia din cei 1.500 de oameni i s-a făcut laintrarea pe şantier o oră şi jumătate de instructaj, iar pentruîncălcări consecutive 
a unor reguli se pleacă acasă.
"Instructajul privind normele de siguranţă pe şantier durează înmod obişnuit circa o oră şi jumătate. De obicei, pentru oriceîncălcare a acestor norme se primesc patru avertizări până laeliminarea de pe şantier a respectivului muncitor, dar pentrugreşeli precum lucrul la înălţime fără ham sau pentru consumul dealcool în incinta şantierului se pleacă direct acasă. Am avut şiastfel de cazuri, dar până acum nu am avut niciun accident. Sperămsă fie aşa până la sfârşit", spune directorul care se ocupă cusiguranţa muncii pe şantierul Petrom.
De la Uzuc Ploieşti la Milano, apoi la Bari pentru ca înfinal produsul să ajungă la Brazi
Deşi la fel ca în cazul proiectelor eoliene, cea mai mare partea fondurilor dintr-o astfel de investiţie e destinată achiziţieiechipamentelor din ţări cu tradiţie, o parte din bani ajunge însăşi la companiile locale.
"Circa 65% din valoarea proiectului se duce pe achiziţia deechipamente, 17% reprezintă partea de construţii civile, 2% pepartea de inginerie şi asistenţă tehnică, 5% pe autorizări şi 11%din valoarea proiectului reprezintă cheltuielile de punere înfuncţiune şi alte tipuri de cheltuieli", explică reprezentanţiiPetrom modul în care cele 500 de milioane de euro pe care companiale-a alocat pentru acest proiect au fost repartizate.
Compania lucrează pentru centrala de la Brazi cu gigantulindustrial american General Electric, care va fi principalulfurnizor de echipamente, şi cu grecii de la Metka pe partea deconstrucţii civile.
Reprezentanţii Petrom spun însă că au fost cazuri când pieseproduse în România au făcut o adevărată călătorie prin lume pentruanumite îmbunătăţiri pentru ca în final să ajungă tot în România lacentrala de la Brazi.
"Am avut piese care au fost realizate de UZUC (grup industrialspecializat şi în producerea de echipamente pentru industriaenergetică - n.red.) care apoi au fost duse la Milano, apoi la Barişi după aceea au ajuns la Brazi cu îmbunătăţirile necesare. Asta-iglobalizarea. Erau vremuri când ne doream să facem totul aici, darcred că este mai bine să facem ceea ce ştim noi mai bine. Iese maiieftin aşa", spune Popescu.
Potrivit acestuia, proiectul a trecut de ceea ce era mai greu."Am trecut deja de jumătatea fazei de realizare a construcţiilor.Clădirea de birouri este la etapa de finisare. Acum i-am umplutacoperişul cu apă să vedem dacă nu cumva sunt anumite fisuri. Înianuarie 2011, urmează să avem "primul foc" la turbina cu gaze 1.Acest lucru înseamnă că începe perioada de testare, dar până laintrarea în funcţiune mai trec câteva luni", spune reprezentantulPetrom.
De ce energie şi gaze?
Petrom spune că pentru un producător de gaze naturale intrareape piaţa de energie electrică este o mişcare logică pentru că lafinal vinzi un produs cu valoarea adaugată şi deci mai scump.
Mai mult, în contextul în care majoritatea unităţilor deproducţie din România sunt depăşite, în ultimii 20 de ani nefiindpusă în funcţiune nicio nouă unitate de acest tip, iar obligaţiileprivind protecţia mediului sunt din ce în ce mai dure, o astfel decentrală precum cea de la Brazi beneficiază de un context favorabilpentru a intra în operare.
"Piaţa electricităţii va suferi schimbări structurale majore.Capacităţile învechite vor fi înlocuite cu unele noi. În plus,capacităţile româneşti sunt în scădere, ceea ce înseamnă că existăposibilitatea ca România să devină importator de energie înurmătorii zece ani", mai spun reprezentanţii Petrom.
Mai mult, randamentele la care lucrează centralele de la noi pegaze sau pe cărbuni sunt extrem de scăzute, ceea ce practic setraduce printr-o irosire de resurse.
"Mai sunt centrale termoelectrice ce funcţionează pe gazenaturale la Bucureşti, Iernut sau Constanţa, dar nu s-a construitnimic nou, de o capacitate similară, în ultimii 20 de ani. O astfelde centrală are un randament de până la 57%, în timp ce o centralăclasică funcţionează cu un randament electric de aproximativ 35%.Când vine vorba de centrale termoelectrice funcţionând pe cărbunerandamentul este şi mai scăzut acesta fiind de circa 30%", spunePopescu.
Reprezentanţii Petrom spun că gazele necesare funcţionăriiturbinei vor fi cumpărate de la Petrom Gas, divizia de gaze acompaniei. În prezent gazele pe care le produce Petrom sunt de douăori mai ieftine comparativ cu cele pe care România le importă dinRusia, producătorii locali vânzându-şi producţia la un preţrecomandat de către Autoritatea Naţională de Reglementare îndomeniul Energiei. În acest context, investiţia Petrom într-ocentrală care-i va permite să-şi vândă gazele la un preţ al pieţeisub forma energiei electrice face şi mai mult sens.
"Pentru orice producător de gaze naturale are sens investiţiaîntr-o astfel de unitate pentru că nu mai dai un produs brut pepiaţă, ci unul cu o valoare adaugată. Afirmaţia rămâne valabilăchiar dacă acum la noi pieţele gazelor naturale şi a energieielectrice nu sunt corelate, iar piaţa gazelor este oricumdistorsionată prin menţinerea preţurilor producătorilor interni lajumătate faţă de cele ale gazelor provenite din import", spunePopescu.
Cum se fac banii
Reprezentanţii Petrom spun că o astfel de unitate poate producebani şi atunci când stă pentru că acesta poate fi utilizată în maimulte feluri. Lista de aşteptare este deja lungă, iar 80% din ceeace va produce centrala de la Brazi se va duce pe piaţă, nu neapăratpe OPCOM, bursa de energie, spun specialiştii.
"O astfel de centrală are o durată de viaţă de circa 25 de ani.Dincolo de livrarea de energie electrică, o astfel de unitate poatefi folosită în mai multe feluri. Una dintre aceste modalităţi esteserviciul de echilibrare al sistemului. Putem să începem oricând săproducem energie electrică pentru a evita problemele cauzate deieşirea neanunţată din funcţiune a unor grupuri.
Practic, putem să încasăm bani chiar şi când centrala nufuncţionează. Mai mult, de anul aceste vor intra în operare maimulte parcuri eoliene. Aceste parcuri trebuie să aibă o plasă desiguranţă în cazul în care vântul nu mai bate astfel încât să nufie afectat sistemul.
Energia de care au nevoie în aceste perioade poate fi luată dela noi. Deja lista de aşteptare pentru vânzările de energie estelungă", spune Popescu.
Reprezentanţii Petrom spun că o astfel de investiţie se vaamortiza în circa 10-12 ani, la finalul lucrărilor urmând să fieangajaţi circa 40 de oameni.
Utilaj greu
Cea mai grea componentă a acestei centrale a avut peste 300 detone şi a fost adusă la Brazi cu transporturi speciale.
"O turbină cu gaze are circa 300 de tone şi este ca o cutieneagră a întregului proiect. Proiectul va avea două turbine cu gazecare au fost construite în Franţa şi una cu abur care a fostrealizată în America. Cazanul a fost construit în Coreea. Într-unmod destul de simplist modul de funcţionare al unei astfel deunităţi este următorul: gazele naturale sunt arse în camerele deardere ale instalaţiei, iar gazele de ardere se destind în celedouă turbine cu gaze. Turbinele încep să se învârtă, antrenândgeneratoarele electrice şi producându-se astfel energie electrică.Gazele de ardere fierbinţi ieşite din turbinele cu gaze intrăîntr-un cazan care recuperează căldura acestora şi produce abur.Aburul rezultat intră în cea de-a treia turbină a centralei, cea cuabur unde se produce din nou energie electrică", încearcă Popescusă explice modul cum din gazele naturale se produce energiaelectrică.
De exemplu, numai pentru construcţia cazanului din Coreea aufost angajaţi circa 60 de subcontractori.
Celelalte proiecte
În afară de proiectul pe care Petrom îl realizează la Brazi maisunt şi alte tentative de a construi unităţi noi de producere aenergiei electrice.
În 2008, între statul român reprezentat prin Termoelectrica şimai mulţi investitori străini au fost semnate trei memorandumuri deînţelegere pentru trei centrale pe gaze sau pe huilă. Astfel, Enel(Italia) alături de E.ON (Germania) în colaborare cu Termoelectricaar fi trebuit să înceapă construcţia unei centrale de 800 MW laBrăila pe huilă.
CEZ (Cehia) tot alături de Termoelectrica ar fi trebuit săînceapă construcţia la Galaţi a unei centrale pe gaze de 400 MW.GDF SUEZ împreună cu statul român aveau în vedere realizarea uneiunităţi de 400 MW, tot pe gaze, la Borzeşti.
Niciunul dintre aceste proiecte nu a ajuns în faza deconstrucţie, pentru centrala de la Galaţi nefiind încă finalizatnici studiul de fezabilitate. În total, aceste proiecte s-ar firidicat la 2 miliarde de euro.
Centrala de la Brazi
500 de milioane de euro - valoarea investiţiei
860 de MW capacitatea instalată
57% randament
80% din energia produsă de centrală se va duce pepiaţă, restul va fi utilizată de Petrom
700 de angajaţi au fost la vârful lucrărilor
1.500 de oameni au lucrat până în prezent laconstruirea proiectului de la Brazi
320 de tone are cea mai grea piesă a proiectului
10-12 ani - durata de amortizare
25 de ani - durata de viaţă
10% din necesarul de consum al României va fi acoperitde centrală
40 de angajaţi vor lucra la finalul lucrărilor laBrazi
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
