Cifrele arată că în ultimii ani România a pierdut, din cauzalipsei infrastructurii şi deblocării insuficiente de terenuripentru spaţii logistice şi capacităţi de producţie, un aport de 25de miliarde de euro la PIB, mai mult de 100.000 de noi locuri demuncă şi taxe la buget de 4 miliarde de euro, scrie revistaBUSINESS Construct.
Unde vom fi peste 10 ani? În primul rând creşterea traficului demărfuri la nivel european şi intercontinental ar putea generavolume de tranzit suplimentare.
"Ce vedem în România peste 10 ani este o creştere de 50% pentrutraficul de marfă intern, de la 350 de milioane de tone la 500 demilioane de tone anual, şi va trebui să ne descurcăm cu asta.Pentru că suntem în competiţie cu Germania, Olanda, Spania (ţări cuporturi ce generază trafic de zeci de milioane de tone de marfăanual - n. red.), vorbind de infrastructură, spaţii, locaţii, şimulte companii au încă o percepţie rea despre România, sugerămGuvernului să lucreze la aceste capitole", a declarat RobinMartens, director general al companiei de consultanţăArchicom.
El a adăugat că în 2010 volumul mărfurilor transportate în Româniava ajunge la 350 de milioane de tone, din care 70% trec prin spaţiilogistice din jurul Bucureştiului, iar la nivel naţional nu existăfoarte multe reţele logistice bine puse la punct.
În 2010 valoarea pieţei de logistică, conform datelor Archicom, vaajunge la un total de circa 25 de milioane de euro, considerândcinci zone relevante la nivel naţional. Capitala reprezintă 8,8milioane de euro din totalul pieţei, în timp ce zona de vest (Arad,Timişoara) va realiza 6,2 mil. euro, Transilvania 5,8 mil euro, iarportul Constanţa, un nod de trafic important, acumulează doar 4,6mil. euro.
Construiţi sate logistice
"Acum şi Polonia, Franţa, Spania încearcă să găsească soluţiipentru probleme similare ca şi România: diversificarea,intermodalitatea şi combinarea producţiei cu comerţul şi logisticaîn "freight villages" (sate logistice). Avem nevoie acum de astfelde orăşele în Timişoara, Ploieşti, Piteşti, Contanţa, Cluj,Oradea", a spus Martens.
Majoritatea companiilor de transport şi logistică cu activităţi înRomânia au construit baze şi platforme logistice în principalelepoluri industriale, de producţie şi export ale ţării. InternaţionalLazăr are o platformă logistică lângă Piteşti, spaţiile dedepozitare din portul maritim Constanţa Sud sunt în dezvoltare, iardezvoltatorul Alinso se află în prima etapă de construcţie a unuiparc logistic în Ploieşti, cu o suprafaţă totală de 250 dehectare.
Cea mai mare parte a stocului de spaţii logistice este însăconcentrat în Bucureşti, unde există o suprafaţă de 900.000 mp, iardezvoltatorii şi integratorii logistici continuă, într-un ritm mairedus decât în anii anteriori, să lanseze proiecte în această zonă.Transportatorul Gebruder Weiss dezvoltă în continuare platforma dela Bolintin Deal şi a lansat şi al doilea proiect, în Sibiu, iarfrancezii de la FM Logistic lucrează pentru finalizarea primeipărţi din proiectul din Petreşti, Dâmboviţa.
Spaţii noi de 150.000 mp în 2010
Volumul de spaţii livrate a început să scadă puternic din ultimultrimestru al anului trecut, când au fost daţi în folosinţă 33.000mp, în scădere cu 90% faţă de acelaşi interval din 2008, iar în2010, din datele centralizate de compania de consultanţă KingSturge, se observă că cererea se rezumă la suprafeţe mici de câtevamii de metri pătraţi.
"Partea bună acum este că mai există foarte puţine dezvoltărispeculative. Volumul total de noi spaţii din acest an va merge pânăla 150.000 mp, din care 20.000 mp sunt în Ploieşti", a declaratIrina Iliescu, consultant al King Sturge.
În timp ce noile dezvoltări se reduc, iar construcţiile serealizează doar în urma unui contract de angajare, rata ocupării sereduce treptat, în urma redimensionării businessurilor chiriaşilorsau prin adaptarea fluxurilor operaţionale, care necesită acum maipuţin spaţiu.
Astfel, dezvoltatorii întâmpină acum o creştere a ratei deneocupare de 14%, de la 12% în 2009. "Anul trecut pe vremea astaeram cam în depresie, pentru că nu se întâmpla nimic. Şi chiriaşii,şi dezvoltatorii au venit precauţi, iar fondurile limitate. Cei maimari actori (chiriaşi - n. red.) rămân în continuarea retailerii,dar sperăm că şi producătorii industriali vor mai creşte înperioada următoare", a spus Iliescu.
Transformarea pieţei a determinat şi chirii mai mici pentruspaţiile industriale, ale căror tarife de închiriere s-au redus cupână la 10%, de la 4,5 - 5 euro/mp la 4 - 4,25 euro/mp.
Potenţial există
Consultanţii şi dezvoltatorii arată că în ciuda reducerii noilordezvoltări sau a limitării lor pentru moment din cauza unei cererimai mici, România rămâne o destinaţie importantă pentru noiinvestiţii, chiar dacă stadiul şi extinderea infrastructurii suntla un nivel subdezvoltat.
Până la momentul revenirii cererii de noi spaţii industriale şilogistice dezvoltatorii conservă însă estimările şi demareazăproiecte noi doar la cerere, care până acum se rezumă la suprafeţede câteva mii de metri pătraţi.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
