Companii

Unu din şase exportatori este „croitor“ sau „pantofar“. Prima jumătate a clasamentului este apanajul industriei auto, textilierii domină a doua jumătate

Autor: Cristina Roşca

21.04.2016, 00:07 2767

♦ Doar un singur producător de textile şi încălţăminte din top exportatori a fost pe pierderi, toţi ceilalţi aproape 80 înregistrând profit. ♦ Producătorii care şi-au făcut loc în topul celor mai mari exportatori locali din 2015 au afaceri cumulate de 7,6 mld. lei, respectiv mai bine de o treime din cifra de afaceri cumulată a întregii industrii. 

Topul celor mai mari 500 de exportatori din România este dominat la vârf de producătorii de maşini şi componente auto, însă a doua jumătate este clar apanajul jucătorilor din industria textilă, de îmbrăcăminte şi încălţăminte.

Datele extrase de ZF arată că în top 500 apar aproape 80 de jucători care au declarat unul dintre CAEN-urile specifice industriei.

Cele mai frumoase sate din lume. Destinaţii pitoreşti, îngheţate în timp, departe de zgomotul şi agitaţia marilor oraşe. Galerie FOTO spectaculoasă

Cel mai colorat maraton: cum arată Color Run de la înălţime. Galerio FOTO. VIDEO

Trebuie să încerci! Oaza din subteran: Cafenea, cinema 3D, restaurant la 120 de m adâncime. Galerie FOTO

Un loc rupt din altă lume şi alt timp. Galerie foto fabuloasă cu cel mai scump hotel de pe glob. Cum arată paradisul unde fiecare cameră a costat 7 milioane de dolari

Cel mai important exportator din domeniu este compania Producţie Zarah Moden, aflată pe poziţa 104 cu o cifră de afaceri de aproape 145 mil. lei şi peste 800 de salariaţi. Compania, la fel ca cei mai mulţi producători de textile, este o prezenţă discretă în piaţă, informaţiile disponibile fiind cele publice fie pe site-ului Ministerului de Finanţe, fie pe site-urile grupului din care fac parte.

Textilierul Producţie Zarah Moden este parte a grupului german M-Fashion care produce în România în două fabrici proprii din judeţul Covasna 8.000 de perechi de pantaloni pe zi, pe care îi vinde ulterior către 500 de parteneri comerciali din Europa de Vest, de Est şi Orientul Mijlociu. În total pantalonii produşi în România sunt vânduţi în peste 3.500 de magazine din 35 de ţări, potrivit site-ului propriu al companiei. Mai mult, aceştia sunt vânduţi şi în câteva zeci de magazine multibrand din România, conform datelor ZF.

Compania Producţie Zarah Moden la fel ca cele mai multe firme producătoare de textile, îmbrăcăminte şi încălţăminte trimite aproape tot ce produce pe pieţele externe. Unii jucători precum Somarest, ara Shoes sau Aries Textile lucrează exclusiv pentru grupurile din care fac parte, respectiv LVMH, ara sau Calzedonia. Alţii, precum Pandora Prod sau Alison Hayes produc pentru un portofoliu mai larg de clienţi, printre care se află numele mari ale modei mass-market (Zara şi H&M), dar şi branduri din industria de lux (Burberry, Dolce&Gabbana). Toţi sunt însă prezenţi în topul exportatorilor. Cei mai mari producători locali haine, încălţăminte sau textile lucrează în sistem integrat, pe când cei mici preferă lohn-ul.

“Mai bine de 90% din costul unui produs este finanţat de mine, iar în final clientul cumpără produsul finit“, explica recent Dorel Simiz, proprietarul producătorului Pandora Prod sistemul integrat de producţie. Producătorul este pe locul 11 în topul celor mai mari exportatori români de profil în 2015. În 2014, ultimul an pentru care există date publice pentru toate companiile, businessul Pandora Prod a fost de peste 150 mil. lei. Producătorul de textile Pandora Prod din Vrancea a reuşit să îşi majoreze constant businessul în criză după ce a decis să renunţe la lohn şi la clienţii mass-market şi să se orienteze către retailerii de lux pentru care face produse integrate. Familia Simiz a decis să realizeze produse integrate, respectiv să primească o schiţă de la client şi să realizeze proiectarea şi dezvoltarea produsului. Tot producătorul român alege ţesătura şi accesoriile. Mai mult, se ocupă şi de transportul la client, având un parteneriat cu firme specializate. Anterior, când lucra în lohn, clientul trimitea el şi materialele şi toate detaliile, ei doar executau produsul. Astfel, la lohn valoarea adăugată este doar manopera, pe când la produsele integrate aceasta este mult mai mare, putând depăşi chiar 100 de euro, sumă ce include valoarea materialului, a accesoriilor şi manopera, potrivit datelor oferite anterior de companie.

Doar cei mai mari producători locali, care au şi portofoliul de clienţi şi experienţa necesară, pot însă lucra în sistem integrat. Tot ei sunt şi cei care plătesc salarii aproape de 2.000 de lei brut (450 de euro). Ceilailţi jucători, care lucrează în lohn, plătesc de regulă aproape de minimul pe economie. Această industrie este de altfel una dintre cele mai prost plătite din economie, croitoresele fiind alături de lucrătorii comerciali şi de angajaţii din HoReCa la coada clasamentului cu cele mai mici salarii, de regulă aproape de minimul pe economie.

România a fost în perioada 1990-2000 unul dintre cei mai importanţi „croitori“ ai lumii, cunoscută pentru forţa de muncă ieftine, calificată şi pentru producţia în lohn. După 2000 însă s-a ridicat puternic continentul asiatic care şi-a făcut un nume în industria textilă mai ales în condiţiile în care salariile lunare ale croitorilor sunt de câteva zeci sau puţin peste 100 de euro.

În lupta cu ţările asiatice România a pierdut teren tocmai pe fondul diferenţelor salariale în contextul în care pe piaţa locală o croitoreasă câştigă 200-250 de euro net (sub 1.000 de lei). Totuşi, datorită poziţiei geografice favorabile, a expertizei şi a forţei de muncă bine calificate şi plătite mult mai puţin ca în vest, România rămâne unul dintre cei mai mari producători de textile din Europa şi din lume.

 

Topul integral al exportatorilor îl găsiţi pe www.zfcorporate.ro

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Citește continuarea pe
zfcorporate.ro
AFACERI DE LA ZERO