Companii

Doar unu din zece acţionari români are mai puţin de 29 de ani. „Pentru ca tinerii să o ia pe direcţia antreprenoriatului, ei trebuie să întrevadă trendurile, direcţiile în care se doreşte să se îndrepte economia şi societatea românească"

Doar unu din zece acţionari români are mai puţin de 29...
22.10.2016, 11:00 350
Doar 10% din cei 1,22 de mi­lioane de acţionari ai companiilor locale sunt tineri cu vârste de până în 29 de ani, respectiv în jur de 121.000 de antreprenori, în scă­dere cu 8% faţă de august 2013, arată o analiză ZF pe baza datelor de la Re­gistrul Comerţului.

„România este o ţară centrată pe per­soane vârstnice, iar de tineri nu este preocupat nimeni. Avem o rată uriaşă de şomaj, nu avem proiecte pentru tineri. De asemenea, avem cea mai mare rată de sărăcie din întreaga popula­ţie la categoria de tineri. Spri­jinul tinerilor trebuie să fie o prioritate în majoritatea domeniilor de activitate. Trebuie să existe programe reale, nu teoretice. De asemenea, utile ar fi in­vestiţiile în copii şi tineri“, a spus Marian Preda, profesor la Facultatea de Sociologie a Universităţii din Bucureşti.

Rata şomajului a fost anul trecut de 6,8% la nivel naţional, similar cu nivelul de anul precedent, cel mai mare pro­cent fiind în cazul tinerilor de 15-24 de ani, respectiv 21,7%, potrivit infor­ma­ţiilor de la Institulul Naţional de Sta­tis­tică (INS).

Mai mult, în opinia lui Marian Preda, lipsa proiectelor dedicate tine­rilor îi determină pe cei cu vârste de până în 29 de ani să plece în străinătate, de aici venind şi tendinţa de scădere a numă­rului de acţionari care se înca­drează în această categorie de vârstă.

„Numărul tinerilor care vor să îşi des­chidă propria afacere a scăzut pentru că mulţi dintre cei care fac parte din această generaţie sunt plecaţi în străină­tate, aici se adaugă şi barierele biro­cra­tice care nu îi stimulează“. 

În 2013, primul an pentru care Re­gistrul Comerţului are date pe struc­turile de vârstă ale acţionarilor, pon­derea tinerilor antreprenori în numărul total de acţionari se apropia de 12%. În august anul acesta a scăzut pentru prima dată sub pragul de 10%, asta în condiţiile în care la nivel declarativ fiecare guvernare se laudă cu programe de sprijin pentru antreprenori. 

Dumitru Miron, fostul decan al facul­tăţii de Relaţii Economice Inter­na­ţionale din cadrul Academiei de Studii Economice, spune că tendinţa de scădere din ultimii patru ani este accentuată de faptul că o mare parte dintre tinerii care fac parte din generaţia Revoluţiei sunt încă im­plicaţi în diverse tipuri de învăţământ. Tinerii născuţi între 1987 şi 1990 au acum între 28 şi 30 de ani.

„Tinerii până la acea vârstă sunt cuprinşi în diverse forme de învăţământ. Sunt ocupaţi de licenţă, master sau doctorat. Acest element nu le permite să aibă aceeaşi rată de accesare ca şi celelalte generaţii. S-a lucrat la anumite prevederi legale care să îi încurajeze chiar şi pe studenţi să îşi deschidă propria afacere, însă mai este de lucru“, a spus Miron.

Statul român este unul dintre stimulatorii care ar putea creşte ponderea tinerilor cu propriile afaceri, având în vedere că această generaţie este cea care cunoaşte îndeaproape noile modele de business.

„Ar trebui să existe strategii economice naţionale sau sectoriale. Pentru ca tinerii să o ia pe direcţia antreprenoriatului, ei trebuie să întrevadă trendurile, direcţiile în care se doreşte să se îndrepte economia şi societatea românească. Un tânăr, spre exemplu de 26 de ani este mult mai şcolit şi ştie mai bine noile modele de business“, a explicat Dumitru Miron.

Simplificarea şi elaborarea cadrului legislativ şi instituţional în favoarea spiritului anreprenorial este o altă soluţie pentru încurajarea tinerilor antreprenori.  Numărul redus de proiecte finanţate de uniunea europeană este un alt motiv pentru care tinerii din generaţia revoluţiei nu sunt atât de deschişi în a-şi lansa propria afacere. „Se încurajează linia start-up-urilor prin proiectele cu finanţare europeană. Însă trebuie să existe mai multe astfel de programe şi mai bine structurate. Astfel, tinerii vor simţi că aceste proiecte sunt oportunităţi şi nu ocazii“, a spus fostul decan al facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale.

La rândul lor, tinerii care au înfiinţat companii în ultimii ani şi planificau apelarea la fonsuri europene, spun că acestea trebuie construite astfel încât tinerii să nu mai fie obligaţi să piardă prea mult timp, cozile la care sunt nevoiţi să stea pentru a aduna actele necesare reprezintă o provocare pentru ei.  „Procesul trebuie simplificat şi gândit astfel încât tinerii să nu piardă prea mult timp. Noi am încercat să apelăm la fonduri europene pentru a deschide un depozit, însă nu am reuşit, fie datorită valorii cerute de noi, fie din cauza birocraţiei“, a spus Andreea Moldoveanu, fondatoarea start-upului Fruteria, care livrează fructe pentru angajaţii din companiile locale.

Antreprenoarea mai spune că, tinerilor le este frică de necunoscut, mai ales având în vedere că lansarea necesită o investiţie iniţială, iar unii dintre ei apelează la credite bancare.  „Tinerilor le este frică de necunoscut, frică de ce o să facă, cu ce o să se întreţină, până la urmă este nevoie de o investiţie. De asemenea statul trebuie să susţină mai mult spiritul antreprenorial“.

În ceea ce priveşte, pregătirea antreprenorilor încă de la vârste mici, fostul decan de la ASE spune că atât la nivelul universităţilor, cât şi liceelor trebui implementate cursuri de antreprenoriat, care ar educa spiritual antreprenorial încă de la vârste mici.   „Cred că trebuie făcut mai  mult la nivelul programelor de studii din universităţi, unde nu este  foarte bine reprezentantată partea de  antreprenoriat a disciplinelor. Practic cursurile noastre sunt mai degrabă formatate pentru mari corporaţii“, a spus Dumitru Miron.

În România erau la finalul lunii august 1,22 milioane de asociaţi în companiile active, potrivit datelor de la Registrul Comerţului, cea mai bine reprezentată categorie de vârstă fiind cea a antreprenorilor cu vârste cuprinse între 40 şi 49 de ani.

„Nu trebuie să promovăm ideea că statul este atotputernic, coordonator, atotstimulator, pentru că suntem într-o altă paradigmă tehno-industrială, trebuie încurajat spiritul antreprenorial al intreprinzătorilor, pe care statul ar trebui să nu-i mai încurce cum o face acum, dacă tot aşteptăm tutela statului nu vom avea niciodată un mediu antreprenorial autentic“, a concluzionat Dumitru Miron.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO