Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a transmis, la solicitarea ZF, situaţia gropilor de pe autostrăzile şi drumurile naţionale, după topirea zăpezilor din această iarnă.
"După încheierea sezonului rece, pe reţeaua de autostrăzi şi drumuri naţionale aflată în administrarea CNADNR, în conformitate cu programul de punere în ordine a drumurilor, s-a ajuns la un total de 821.225 metri pătraţi pe care trebuie să se execute plombări cu mixtură caldă", a declarat Daniela Drăghia, director general al CNADNR.
Astfel, se poate estima că gropile apărute în această iarnă acoperă în întregime un drum de 80 de kilometri cu o lăţime de 10 metri.
Preţul mediu al astupării cu mixtură caldă a acestor gropi a fost anul trecut de 54 de lei (12,5 euro), cu TVA, pe metrul pătrat, ceea ce înseamnă că plombarea gropilor apărute în această iarnă ar putea costa circa 44,3 milioane de lei (10,3 milioane de euro), potrivit estimărilor ZF care iau în calcul preţul de anul trecut. Dacă până la 1 aprilie reparaţiile s-au făcut provizoriu cu mixtură stocabilă (folosită la intervenţii pe timp friguros - n.red.), după această dată până la finalul lunii iunie plombările urmează să se facă cu mixtură caldă. "De la 1 aprilie 2012, în conformitate cu instrucţiunile tehnice privind punerea în ordine a drumurilor şi a autostrăzilor la terminarea sezonului rece şi pregătirea lor pentru sezonul estival, se vor face lucrări de plombări gropi cu mixtură caldă. Această activitate se finalizează după 30 iunie", a mai spus Daniela Drăghia.
16.000 de kilometri de şosele în administrarea CNADNR
România are în prezent aproape 200.000 de kilometri de drumuri, în această cifră fiind incluse autostrăzi, drumuri naţionale, judeţene şi comunale, precum şi străzile din oraşe şi comune, potrivit informaţiilor disponibile pe site-ul CNADNR.
Dacă luăm în considerare că CNADNR administrează circa 16.000 de kilometri de autostrăzi şi drumuri naţionale, pe care au apărut peste 821.000 de metri pătraţi de gropi, înseamnă că pe întreaga reţea de drumuri din ţară au apărut circa 10,3 milioane de metri pătraţi de gropi, potrivit unor estimări ale ZF care iau în calcul un număr mediu de gropi similar şi pe drumurile judeţene, comunale sau pe străzile din oraşe şi comune.
Zăpada şi viscolul din această iarnă, una dintre cele mai grele din ultimii ani, au condus la închiderea a zeci de drumuri naţionale din ţară şi chiar şi a autostrăzilor timp de câteva zile. În special în estul ţării, deblocarea acestor şosele a durat zile bune, în contextul în care viscolul îngreuna activitatea de deszăpezire, refăcând nămeţii. Constructorul Spedition UMB din Bacău, controlat de Dorinel Umbrărescu, susţinea în luna februarie că şi dacă ar fi existat 4.000 de utilaje de deszăpezire pe judeţ nu s-ar fi putut face faţă ninsorii, situaţia fiind "infernală". Odată ce zăpada s-a topit şi drumurile au fost deblocate, o nouă provocare a apărut pentru şoferi: gropile. Cum apar însă aceste gropi? Apa rezultată în urma topirii zăpezii intră în crăpăturile din asfalt, îşi măreşte volumul în urma unui îngheţ, spărgând practic asfaltul şi conducând la apariţia gropilor.
Constructorii, în vizorul Concurenţei pentru întreţinerea drumurilor
Gropile sunt plombate de companiile de construcţii care au câştigat contractele de întreţinere.
Unsprezece companii de construcţii, printre care Tehnologica Radion, controlată de Theodor Berna, Euro Construct Trading 98 (Dan Beşciu şi Sorin Vulpescu), Straco Grup (Alexandru şi Traian Horpos), Delta ACM 93 (Florea Diaconu) sau Strabag (Austria), au intrat în februarie sub lupa Consiliului Concurenţei privind o posibilă înţelegere de a participa cu oferte trucate la licitaţiile de întreţinere şi administrare a străzilor din Capitală.
Cele 11 companii aflate în vizorul Consiliului Concurenţei au câştigat contracte de asfaltare şi plombare a gropilor şi bordurilor în valoare de circa 347 mil. euro pentru perioada 2011-2014.
Contractele au fost încheiate în luna aprilie a anului trecut prin licitaţie restrânsă accelerată pentru preţul cel mai scăzut. Ele vizau străzi importante din Capitală, precum Calea Victoriei, bulevardul Magheru, Calea Dorobanţilor, bulevardul Timişoara sau Barbu Văcărescu.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
