Compania italiană de asigurări Assicurazioni Generali (4.650 hectare şi 350 hectare de viţă- de-vie), companiile dandeze Ingleby şi FirstFarms (18.000 de hectare împreună), fondurile germane de investiţii Germanagrar (8.000 hectare) şi Agrarius (3.700 hectare), olandezii de la DN Agrar (au 2.000 de vaci şi 11.000 de hectare de teren), producătorul de biodiesel Prio Foods (25.000 ha), un grup de oameni de afaceri libanezi care controlează firmele Agro Chirnoghi şi Maria Trading (25.000 de hectare) şi banca olandeză Rabobank sunt cei mai mari investitori în teren agricol din România, potrivit unui raport din luna ianuarie al GRAIN, o organizaţie nongu vernamentală multinaţională care luptă pentru drepturile micilor fermieri.
Până acum despre numele investitorilor care au mizat pe terenurile agricole din România erau foarte puţine informaţii disponibile. Singura statistică pe această linie dată publicităţii de Ministerul Agriculturii la sfârşitul anului trecut a dezvăluit numai naţionalitatea străinilor care au achiziţionat teren agricol pe piaţa locală, însă nu şi numele lor.
"Fondurile de investiţii sunt interesate de terenurile agricole din România pentru că terenul este ieftin, chiar şi de zece ori mai ieftin decât în Olanda, spre exemplu. După intrarea în Uniunea Europeană preţurile din România au început să se apropie de cele din Vest, acest lucru se vede şi pe piaţa construcţiilor, iar investitorii speculează această diferenţă de preţ. Bineînteles că preţurile din România nu vor ajunge la nivelul celor din Vest, dar un fond de investiţii poate câştiga şi de câ teva ori suma investită în numai câţiva ani", explică analistul economic Aurelian Dochia.
România se află în acest moment pe primul loc între ţările din Europa şi pe locul zece în lume în funcţie de procentul de teren agricol controlat de companiile cu capital străin, potrivit unui alt raport al GRAIN. Pe piaţa locală investitorii străini deţin 7% (700.000 hectare) din terenul agricol, în Cehia nonrezidenţii au în posesie 4% din total, în timp ce în Ucraina deţinerile investitorilor se ridică la 3%. Situaţia din Europa este însă mai puţin gravă decât cea din ţările africane. Spre exemplu, în Liberia străinii controlează două treimi din terenul agricol, iar în Sierra Leone investitorii au 15% din terenul arabil. Achiziţiile făcute de străini în România au fost făcute prin intermediul companiilor înregistrate local, aceasta fiind singura barieră impusă de guvern în faţa valului de preluări.
Autorităţile de la Bucureşti mai au în acest moment doi ani pentru a găsi o soluţie pentru prelungirea acestei interdicţii în condiţiile în care România este obligată prin tratatul de aderare la UE ca începând cu 2014 să liberalizeze piaţa funciară. Din acel moment, atât persoanele fizice, cât şi cele juridice din Uniunea Europeană ar urma să poată face achiziţii de teren fără niciun fel de restricţie. Această situaţie are loc în contextul în care preţul unui hectar de ogor românesc costă între 1.000 şi 4.000 de euro, în timp ce în Olanda, Spania sau Danemarca preţurile sunt şi de 20 de ori mai mari. Cine sunt însă investitorii care au pus banii pe masă şi au luat pârloage româneşti?
Mirajul preţurilor mici nu i-a lăsat indiferenţi pe bancheri
Doi dintre giganţii din industria băncilor şi asigurărilor care au făcut investiţii în terenuri agricole în România sunt Assicurazioni Generali şi olandezii de la Rabobank, una dintre cele mai mari bănci din lume specializată în finanţările agricole.
Italienii de la Generali deţin în România 4.650 de hectare de teren agricol şi alte 350 de hectare de viţă-de-vie. Compania de asigurări a făcut achiziţiile de teren arabil în urmă cu zece ani, pentru ca ulterior să îşi extindă deţinerile şi în zona viticolă.
Ogoarele cumpărate de italieni în vestul României valorează acum pe piaţa liberă aproximativ 10 milioane de euro.
De cealaltă parte, Rabobank a preluat prin "braţul" său de investiţii în agricultură 15 ferme agricole în România şi Polonia.
Investiţiile în aceste ferme se ridică la 29 de milioane de euro, potrivit datelor dintr-un raport al companiei. Aceste preluări au fost făcute de bancă prin intermediul fondului RaboFarm, care a strâns până acum active de la investitori în valoare totală de 315 milioane de euro. Compania nu a dat niciun detaliu în legătură cu suprafeţele deţinute pe piaţa locală sau planurile de viitor.
Danezii au găsit în satele româneşti un adevărat "El Dorado"
Cotaţia de 25.000 de euro a unui hectar de teren agricol din Danemarca i-a determinat pe investitori să se reorienteze rapid spre România, unde preţurile sunt cu 90% mai mici. Compania Ingleby, deţinută de familia miliardară daneză Raunsing, controlează în România 10.400 hectare de teren în vestul ţării în apropierea oraşului Lugoj, judeţul Timiş. Investiţiile danezilor de la Ingleby sunt de 21 milioane de euro, potrivit calculelor ZF, ce au în vedere un preţ mediu de 2.000 euro/hectar.
"Terenul în România este de o calitate foarte ridicată, dar a fost suprafolosit în timpul perioadei comuniste. Există însă un mare potenţial pentru a se ajunge la eficienţa din trecut", spun oficialii Ingleby pe site-ul companiei. Pe piaţa locală danezii de la In gleby produc porumb, grâu, ovăz sau rapiţă. În afară de România, grupul danez deţine şi 1.500 de hectare de teren agricol în Statele Unite, circa 33.000 de hectare în Argentina şi Uruguay, alte investiţii în teren fiind făcute în Australia şi Noua Zeelandă.
Tot în Danemarca au sediul central şi producătorii agricoli de la FirstFarms. Ei au în România o fermă de 7.600 de hectare de teren în apropierea oraşului Buzău.
Compania a avut afaceri de 3,7 milioane de euro după primele nouă luni ale anului trecut, în creştere cu 150% faţă de aceeaşi perioadă din 2010. Afacerile făcute de danezi pe piaţa locală pe întreg parcursul anului trecut se cifrează la 5 milioane de euro, potrivit calculelor ZF. FirstFarms este prezentă în România din 2007, atunci când compania a început să achiziţioneze teren agricol în estul şi vestul ţării. Investitorii de la FirstFarms au reuşit să achiziţioneze treptat aproape 9.000 de hectare de teren, însă în 2009 compania a renunţat la cele aproape 2.000 de hectare pe care le deţinea în apropiere de Timişoara. Terenurile au fost vândute companiei Ingleby. Investiţiile în terenuri agricole ale danezilor de pe piaţa locală sunt evaluate la 15 milioane de euro, potrivit datelor dintr-un raport al companiei.
Germanii produc grâu şi porumb. Olandezii mizează pe lapte
În vestul României în apropierea graniţei cu Ungaria compania germană Agrarius exploatează 3.700 de hectare de teren. Aici nemţii produc porumb, rapiţă, floarea-soarelui şi grâu.
Agrarius, companie listată pe bursa din Frankfurt, a început să achiziţioneze teren agricol în România începând cu anul 2009.
Investiţiile germanilor de la Agrarius în terenurile agricole locale se cifrează la 7,5 milioane de euro, potrivit calculelor ZF.
Ogoarele româneşti sunt o ţintă pentru investiţii şi în cazul companiei Germanagrar, business care achiziţionează teren agricol în Europa de Est în numele mai multor investitori. Compania, cu sediul central în Hamburg, deţine 8.000 de hectare de teren agricol pe piaţa locală, investiţie ce se ridică la 16 mil. euro. Oficialii Germanagrar notează pe site-ul companiei că investiţiile în terenul agricol din Europa de Est aduc randa mente şi de peste 100% pe an. În acest sens ei exemplifică şi prin faptul că preţul terenului a urcat în românia de la 200 la 1.800 euro/ha în intervalul 1998-2005.
Dacă nemţii se concentrează pe producţia de grâu sau porumb, grupul olandez DN Agrar a investit 8 milioane de euro întro fermă de vaci în Gârbova de Sebeş, judeţul Alba. Ei speră ca în câţiva ani să mai construiască alte trei unităţi noi în următorii cinci ani. Acum, olandezii au în ferma aproape 2.000 de vaci şi deţin 11.000 de hectare de teren agricol. Tot laptele produs de vaci ajunge pe linia de producţie a fabricii din România a francezilor de la Danone.
Atraşi de combustibilul viitorului
Una dintre cele mai mari investiţii făcute de un investitor străin în terenuri agricole pe piaţa locală este cea a portughezilor de la Prio Foods, companie parte a grupului Martifer. Producătorul de ulei deţine în estul ţării circa 25.000 de hectare de teren, anul trecut fiind în producţie numai două treimi din total. Portughezii produc în România porumb, grâu, dar şi floarea-soarelui şi rapiţă - materii prime pentru fabrica de ulei a companiei de la Lehliu Gară. Compania a inaugurat unitatea de producţie anul trecut, investiţia ridicându-se la 93 de milioane de euro. Fabrica are o capacitate de producţie de 316.000 tone de ulei şi 340.000 tone de şrot. Operaţiunile de la Lehliu au început în 2005, vânzările de biodiesel de anul trecut ridicându-se la 60.000 de tone.
Compania mai are operaţiuni agricole în Brazilia, unde deţine în proprietate şi arendă 28.000 hectare de teren, iar în Mozambic portughezii au alte 25.000 de hectare arendate.
Libanezii au venit acum 16 ani, se pregătesc investitorii din Golf
Preţul mic al terenurilor de pe piaţa locală nu i-a lăsat indiferenţi nici pe investitorii din zona Golfului Persic.
Companiile Maria Trading şi Agro Chirnogi, controlate de un grup de oameni de afaceri libanezi, deţin în România în judeţul Călăraşi peste 26.000 de hectare de teren.
Suprafaţa este egală cu cea a Capitalei şi reprezintă 4% din întreaga suprafaţă a judeţului Călăraşi. Libanezii deţin în România atât ferme unde produc grâu, porumb sau floarea-soarelui, cât şi ferme de ovine şi bovine unde cresc peste 70.000 de animale pe care le trimit la export atât în ţările din Uniunea Europeană, cât şi în ţările arabe. Grupul de investitori este prezent în România de 16 ani, însă până în 2000 ei s-au concentrat pe afacerile din zootehnie pentru ca ulterior să îşi extindă businessul şi către culturile de grâu sau porumb. În 2002 investitorii din Liban au preluat de la statul român fostul IAS din Chirnogi, o fermă de 10.000 ha de teren. Producţia de ce reale a libanezilor este depozitată în mai multe silozuri a căror capacitate totală se ridică la 240.000 de tone. Compania deţine şi o moară de grâu sau porumb unde procesează recoltele. În urmă cu câţiva ani compania Maria Trading a pus şi bazele unuia dintre cele mai mari abatoare din România, unde sacrifică cabaline, ovine, dar şi bovine.
Dacă libanezii sunt deja de aproape 20 de ani pe piaţa agricolă din România, investitorii din Emiratele Arabe Unite se pregătesc în prezent să facă primele achiziţii pe piaţa locală. În octombrie 2009, fondul de investiţii Pharos din Dubai şi cel londez Miro Holdings International au semnat un parteneriat prin intermediul cărui au lansat Pharos Miros Agricultural Fund, un vehicul investiţional cu active de 350 de milioane de dolari ce urmează a se concentra pe achiziţii de teren şi investiţii în agricultură în Europa de Est. La începutul anului 2010, Pharos Miros a anunţat că are o echipă în România care încearcă să identifice 50.000 de hectare de teren, suprafeţe ce ar urma să fie achiziţionate în viitorul apropiat.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
