Cele aproape 1,2 milioane de maşini din Bucureşti ar trebui să încapă în circa 300.000 de locuri de parcare din oraş, iar în ultimii ani numărul de maşini a continuat să crească, dar locuri de parcare au creat în primul rând mallurile construite în Capitală.
Pe hârtie, o serie de parcaje subterane în puncte-cheie ale Capitalei sunt desenate de câţiva ani buni. Pentru echipele de reporteri care acoperă proiectele de infrastructură ale municipalităţii din Bucureşti însă există puţine subiecte concrete de abordat în luna septembrie 2011.
După terminarea Pasajului Basarab şi a stadionului Naţional Arena, lucrări care însumează investiţii de peste 400 mil. euro, iar cu străzile din centrul istoric al Capitalei aproape finisate, proiectul "vedetă" al toamnei este parcarea subterană din Piaţa Universităţii.
Lucrările începute în prima parte a lui 2011 şi promise spre terminare în primăvara următoare ar trebui să pună la dispoziţie 400 de locuri de parcare, în urma unei investiţii de 13 mil. euro, într-un punct-cheie al Capitalei.
O picătură într-un oraş în care pe străzile laterale maşinile sunt înşirate mărgele pe trotuar sau direct pe prima bandă. O simplă vizită de lucru a primarului Sorin Oprescu în care se discută dacă "macaraua o mai folosiţi?" sau dacă "în jur clădirile sunt în regulă? Âsta e mare lucru!" atrage echipe de ştiri de la toate televiziunile. Câte din proiectele cu o valoare totală de câteva sute de milioane de euro se vor realiza în viitorul apropiat?
Faza de "dialog competitiv"
Parcarea de la Piaţa Universităţii este prima investiţie de amploare a Primăriei Generale într-o asemenea lucrare.
Dacă Pasajul Basarab şi Stadionul Naţional au rădăcini în administraţiile anterioare, proiectul de realizare a parcajelor subterane a fost remodelat în 2009, în mandatul primarului Sorin Oprescu. În acel an, Administraţia Străzilor din Bucureşti a selectat dintr-o listă cu 20 de proiecte opt loturi pentru viitoare parcări subterane, cu circa 7.500 de locuri şi o valoare totală a investiţiei estimată la 420 de milioane de euro. Până acum însă, doar parcarea de la Universitate a trecut de pe hârtie pe şantier. Celelalte proiecte zac în continuare în sfera birocratică.
Există un termen specific în limbajul administrativ pentru stadiul în care se află planurile pentru parcări subterane: "procedură de dialog competitiv". Această noţiune înseamnă că ASB poartă discuţii cu firme de profil admise la o preselecţie anterioară pentru identificarea unor soluţii "viabile" ale proiectului, pe baza cărora se vor redacta ofertele finale, după care va fi selectat un câştigător. În traducere liberă, sunt în continuare la nivel de dezbatere.
Între timp, din cele opt proiecte au mai rămas doar cinci, care vor fi derulate în parteneriat public-privat, cu o capacitate redusă faţă de planul iniţial: aproape 3.000 de locuri de parcare, din care jumătate într-un parcaj subteran din Piaţa Alba Iulia, apoi 600 de locuri în Piaţa Charles de Gaulle, iar restul distribuite aproximativ egal între Edgar Quinet, Walter Mărăcineanu şi Piaţa Dorobanţilor, conform celor mai recente date de la Administraţia Străzilor din Bucureşti.
Dintre acestea cinci, cele mai mari şanse de începere a lucrărilor le are parcajul din Piaţa Charles de Gaulle, fiind singurul proiect care a trecut de etapa "dialog competitiv", însă autorităţile nu au avansat niciun termen concret.
Se lucrează şi la un proiect de parcare în centrul vechi al Bucureştiului, lângă Curtea Veche, estimat la câteva sute de locuri de parcare, însă ASB nu a oferit precizări asupra acestui program.
Prezent la o vizită de lucru la parcarea subterană din Piaţa Universităţii spre sfârşitul lunii septembrie, primarul Sorin Oprescu s-a rezumat să spună despre parteneriatul public-privat pentru Piaţa Charles de Gaulle doar că sunt anumite "probleme existenţiale" pe care administraţia trebuie să le lămurească cu partenerii privaţi. Oficialul nu a precizat o dată concretă pentru începerea lucrărilor, menţionând doar că se va întâmpla "în curând".
Pentru că "iarna nu-i ca vara"
Parcarea de la Universitate este săpată în prezent până la 4 metri, iar adâncimea trebuie să mai coboare până la 15 metri, pe care să fie dispuse cele trei etaje. Ca lucrările să poată continua, parcarea trebuie să fie acoperită cu beton la nivelul solului până în iarnă. Constructorii dau asigurări că termenul va fi respectat "dacă nu va fi o iarnă foarte grea", iar în aprilie se pot parca primele maşini.
Despre amânări ale unor proiecte pe motiv că "iarna nu-i ca vara" s-a tot auzit în Bucureşti în ultimii ani. Deocamdată, cel puţin în ziua în care a venit Oprescu în vizită la şantier, câteva zeci de muncitori ai consorţiului format din firmele spaniole Inter Parking Hispania, Terra Test Cimentaciones, Alius Inversiones şi Simex SA erau la lucru cu veste reflectorizante şi căşti de protecţie.
Park & ride
Conform datelor de la Administraţia Străzilor, primăria mai are trei proiecte în sistem "Park&Ride" - garaje de parcare realizate pentru cei care îşi lasă maşinile pe timpul zilei pentru a circula cu mijloacele de transport în comun şi le recuperează seara - care însumează circa 2.300 de locuri.
O cifră de asemenea derizorie, dacă ţinem cont că Direcţia de trafic de la Poliţie estimează numărul autovehiculelor care tranzitează Capitala la 1,5 milioane de unităţi pe zi, dar tot ar fi ceva decât nimic. Din cele trei proiecte, două sunt începute, şi anume Park & Ride Liviu Rebreanu, în Titan, cu o capacitate de 540 de locuri, început în luna iulie 2011 şi cu o durată de execuţie de 18 luni, şi Park & Ride Aerogării, un garaj de 204 locuri, început în noiembrie 2010, cu o durată similară de execuţie.
La cine este însă responsabilitatea de a construi locuri de parcare în Capitală? ASB motivează că are doar 128 de spaţii de parcare în administrare, însumând 6.300 de locuri, şi că nu ia bani de pe ridicarea maşinilor parcate ilegal.
Departamentul de Exploatare Parcaje, o divizie aflată tot în cadrul Primăriei Generale, a încasat în perioada martie 2009 - mai 2011 din plata locurilor de parcare 6 milioane de lei (aproape 1,5 milioane de euro). Cu aceşti bani se puteau costrui doar 40 de locuri de parcare dacă luăm în considerare costurile de la parcajul subteran de la Universitate. Primăria Capitalei susţine că încasările sunt mici pentru că sumele provenite din ridicarea maşinilor parcate ilegal merg la primăriile de sector.
Citiţi materialul complet în revista Business Construct care va apărea joi, 29 septembrie, împreună cu ZF sau pe www.zf.ro/business-construct.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
