Proprietăţi

Aici se scurg banii dumneavoastră. Top 50 plăţi făcute de CNADNR în 2011. Cum a cheltuit ministerul transporturilor un miliard de euro pe autostrăzi care nu se văd

Aici se scurg banii dumneavoastră. Top 50 plăţi făcute de CNADNR în 2011. Cum a cheltuit ministerul transporturilor un miliard de euro pe autostrăzi care nu se văd

Autor: Andreea Neferu

28.09.2011, 20:02 5070

Compania de autostrăzi a făcut în perioada ianuarie-iulie plăţi totale de aproape 4 miliarde de lei (peste 950 de milioane de euro), astfel că primele 50 de plăţi reprezintă aproape 95% din banii pe care CNADNR i-a plătit în aceeaşi perioadă. Potrivit bugetului de venituri şi cheltuieli pe 2011, instituţia are la dispoziţie anul acesta circa 8,2 miliarde de lei (aproape 2 miliarde de euro) pentru cheltuieli, astfel că CNADNR mai are circa un miliard de euro de cheltuit anul acesta.

Cu un miliard de euro, cât a cheluit CNADNR în primele şapte luni, ar fi putut fi construiţi între 160 şi 260 de kilometri de autostrăzi, potrivit calculelor ZF care iau în considerare standardele de cost pentru construcţia de astfel de drumuri. Potrivit acestor standarde de cost, preţul minimal pentru un kilometru de autostradă variază între 3,86 şi 6,1 mil. euro, în funcţie de relieful pe care ar urma să fie construit (şes, deal, munte).

ZF a solicitat CNADNR, în virtutea legii accesului liber la informaţiilor publice, detalii despre modul în care a cheltuit banii pe care îi are la dispoziţie, în contextul în care Ministerul Transporturilor s-a plâns mereu că nu are bani, deşi anual CNADNR a avut pe mână 1,5-2 miliarde de euro.

Multe dintre companiile care au încasat bani în prima parte a anului, precum Euroconstruct Trading 98(controlată de Dan Beşciu şi Sorin Vulpescu), Straco Grup (fraţii Horpos) sau Romstrade (Nelu Iordache) au primit milioane de euro doar pentru întreţinerea autostrăzilor şi a drumurilor naţionale.

Conform informaţiilor transmise de CNADNR la solicitarea ZF, constructorul Spedition UMB, controlat de Dorinel Umbrărescu, a luat în perioada ianuarie-iulie 2011 cei mai mulţi bani de la CNADNR, peste 177 de milioane de euro, suma fiind cu 10% mai mare decât cifra de afaceri pe care compania a raportat-o în 2011. De altfel, Spedition UMB a fost în ultimul an unul dintre campionii contractelor cu statul, în condiţiile în care a câştigat proiecte de cel puţin 488 de milioane de euro, fiind astfel unul dintre cei mai activi jucători locali pe segmentul infrastructurii, potrivit unei analize ZF. Austriecii de la Strabag, care au încasat peste 100 de milioane de euro, dar şi Romstrade, companie controlată de Nelu Iordache, care au primit de la CNADNR peste 70 de milioane de euro, completează podiumul celor mai mari plăţi.

Sume importante au încasat şi italienii, fie că vorbim de Astaldi, Tirena Scavi, Impresa Pizzarotti, Impregillo sau Itinera. De altfel, un semnal de bună cooperare cu italienii a fost dat în urmă cu 10 ani, pe vremea când primar al Capitalei era preşedintele Traian Băsescu. Atunci, Astaldi a câştigat alături de spaniolii de la FCC Construccion contractul pentru construcţia Pasajului Basarab, al cărui cost final s-a ridicat la circa 240 de milioane de euro.

Din topul companiilor care au luat cei mai mulţi bani de la compania de autostrăzi nu lipsesc nici ceilalţi regi ai asfaltului, printre care şi Costel Căşuneanu, care a încasat prin firma PA&CO International circa 14 milioane de euro, sau Dan Beşciu de la Euroconstruct Trading 98, care a primit aproape 20 de milioane de euro.

Pe de altă parte, pentru terenuri, în principal exproprieri, CNADNR a plătit în primele şapte luni peste 16 milioane de euro.

Între anii 2005 şi 2010, CNADNR a cheltuit 2,3 miliarde de euro pentru construirea de autostrăzi, însă drumarii au livrat doar 89 de kilometri de astfel de drmuri. Un calcul simplu arată astfel că fiecare kilometru nou a costat 25,8 mil. euro, în condiţiile în care standardele de cost ale Ministerului Transporturilor stabilesc că preţul maxim pe un kilometru nu trebuie să treacă de 6,1 mil. euro.

Potrivit estimărilor ZF, care iau în calcul standardele maxime de cost din infrastructura rutieră, cu 2,3 mld. euro s-ar fi putut construi aproape 380 de km de autostrăzi.

În prezent România are 314 kilometri de autostradă şi alţi peste 270 de kilometri în execuţie. Dacă ritmul de construcţie din ultimii şase ani va fi menţinut, România va avea 1.000 de kilometri de autostradă abia peste 46 de ani.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO