Constructii & Imobiliare

Autostrada Comarnic-Braşov, un nou eşec? La un an de la numirea investitorilor privaţi care o vor construi, concesiunea şoselei e “în aer”

Autostrada Comarnic-Braşov, un nou eşec? La un an de la...

Autor: Andreea Neferu

25.11.2014, 16:34 3531

Autostrada Comarnic-Braşov (53 de kilometri), experimentul de concesiune pe care statul se străduieşte să îl ducă la bun sfârşit de mai bine de un deceniu, pare din ce în ce mai aproape de un nou eşec, având în vedere că în ultimele luni procedura de concesiune nu a avansat.

Îmtrebat în ce stadiu se află procedura de concesiune, ministrul transporturilor Ioan Rus a declarat astăzi într-o conferinţă de presă că în continuare se poartă discuţii şi negocieri.

Una dintre cele mai aşteptate autostrăzi peste munţi, Comarnic - Braşov a devenit o şosea a declaraţiilor şi a promisiunilor, după ce în decembrie anul trecut au fost desemnaţi investitorii privaţi ce o vor construi - francezii de la Vinci, grecii de la Aktor şi austriecii de la Strabag.  În ianuarie, premierul Victor Ponta îi spunea fostului ministru al proiectelor de infrastructură Dan Şova că în aprilie trebuie să se urce „pe buldoexcavator, pe ce-o fi, numai să-i dăm drumul“ autostrăzii Comarnic - Braşov.

Termenul a fost decalat, iar din martie până în mai atât Şova, cât şi directorul general al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Dru­muri Naţionale din România (CNADNR) Narcis Neaga susţineau că în luna iunie contractul de concesiune ar urma să fie semnat. Nici în iunie contractul nu a fost semnat, iar calendarul declaraţiilor a fost completat în vară de actualul ministru al transporturilor Ioan Rus, care a spus că o decizie privind viitorul autostrăzii Comarnic - Braşov se va lua abia la toamnă. Mai sunt câteva zile până la finalul toamnei şi deocamdată nu se ştie care va fi viitorul acestei autostrăzi.

Cea mai mare necunoscută care planează asupra acestei autostrăzi şi care practic a decalat termenul de semnare a contractului de concesiune este modalitatea de finanţare. În total, autostrada Comarnic - Braşov va „în­ghiţi“ în cei 29 de ani de concesiune între 3,4 şi 3,7 mld. euro, potrivit unei analize a ZF care ia în calcul costul de construire, proiectare, project management şi consultanţă, cheltuielile cu dobânzile, dar şi întreţinerea autostrăzii pe o perioadă de 26 de ani (aceasta din urmă se ridică la 973 mil. euro). Suma nu include taxe, impozite, alte costuri financiare sau inflaţia. Guvernul şi CNADNR estimau la începutul acestui an că doar costul de construire şi proiectare al autostrăzii Comarnic - Braşov se va ridica la 1,8 mld. euro.

Momentan nu au fost anunţate numele băncilor comerciale care vor participa cu finanţare la acest proiect, dar ce se ştie este că printre instituţiile care analizează implicarea în concesiune şi poartă negocieri cu consorţiul de firme care va construi autostrada se numără Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi Banca Europeană de Investiţii (BEI).

Autostrada Comarnic - Braşov este scoasă la licitaţie în concesiune sau în parteneriat public-privat de peste un deceniu, iar celelalte două încercări ale statului de a realiza această şosea s-au soldat cu eşecuri.

În 2003-2004 Guvernul României a avut prima tentativă de construire a autostrăzii de pe Valea Prahovei cu ajutorul investitorilor privaţi. Această procedură s-a dorit a fi una în sistem de parteneriat public-privat, astfel că în 2004 statul semna cu francezii de la Vinci contractul în această formulă pentru construirea celor 36 de kilometri dintre Comarnic şi Predeal, potrivit Mediafax. Ulterior, atât Ministerul Finanţelor pe partea financiară, cât şi Ministerul Justiţiei pe partea procedurală de achiziţie, nu au avizat încheierea acestui contract. În 2010, statul român a semnat un contract de concesiune pentru tronsonul Comarnic-Braşov cu francezii de la Vinci şi grecii de la Aktor.

Contractul pentru realizarea în concesiune a acestei autostrăzi a fost însă denunţat unilateral de consorţiul Vinci-Aktor la doar trei luni de la semnarea acestuia, fără a plăti nicio penalizare către statul român. Motivele care au condus la rezilirea contractului au fost neclare din cauza modului opac de comunicare pe care l-au avut părţile implicate în acest proiect pentru a explica cauzele acestui eşec, potrivit informaţiilor ZF. În prezent, statul îşi încearcă norocul pentru construirea autostrăzii Comarnic - Braşov pentru a treia oară.

 
 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO