Constructii & Imobiliare

Casa solară EFdeN, urmaşa Prispa cu care studenţii români au mers la Decatlonul Solar din Franţa, s-a clasat pe penultimul loc din concurs

Casa solară EFdeN, urmaşa Prispa cu care studenţii...

Autor: Radu Bostan

14.07.2014, 14:02 3027

EFdeN, casa eficientă energetic proiectată de o echipă de 70 de studenţi români, s-a clasat pe locul 19 la competiţia internaţională Solar Decathlon, în care 20 de echipe din 16 ţări s-au întrecut să realizeze locuinţe cu o amprentă minimă asupra mediului. Un teren de la marginea Versailles, oraş aflat la jumătate de oră de turnul Eiffel, a fost timp de o lună un cartier rezidenţial desprins din viitor, găzduind casele construite de studenţi din Chile până în Japonia pentru a combate risipa de energie şi apă.

Proiectul EFdeN, conceput de studenţi de la Universitatea Tehnică de Construcţii, Universitatea de Arhitectură şi Universitatea Politehnică, îşi propune să "recicleze" fostele spaţii industriale din Bucureşti, precum zona gării Obor, şi să le transforme în cartiere "verzi". La fel ca celelalte proiecte din concurs, casa EFdeN îşi produce propria energie electrică prin panouri fotovoltaice, dar particularitatea proiectului românesc este o seră interioară, care joacă un rol şi în încălzirea spaţiului de locuit. Combinaţia dintre casă şi natură este prezentă inclusiv în baie, unde un lichen absoarbe umiditatea din aer.

EFdeN a obţinut 348 de puncte din partea juriului, care a evaluat casele în funcţie de 10 criterii, precum arhitectură, eficienţă energetică, inovaţie şi sustenabilitate. Cel mai bun scor obţinut de echipa română a fost la capitolul inginerie şi construcţie, unde proiectul s-a clasat pe locul 13 din 20. Membrii echipei EFdeN spun că proiectul lor a fost depunctat deoarece construcţia nu a fost terminată la timp, structura de rezistenţă a clădirii fiind livrată cu întârziere din România.

"Casa a fost construită în zece zile pe ploaie torenţială", a spus Claudiu Butacu, preşedinte al Asociaţiei Solar Decathlon Bucureşti, subliniind că EFdeN a fost singura echipă unde toată munca fizică de construcţie a fost făcută de studenţi, în timp ce celelalte au avut ajutor şi din partea unor constructori profesionişti.

Câştigătorul competiţiei a fost proiectul RhOME for DenCity, realizat de studenţi şi profesori de la Universitatea Roma Tre şi Politehnica din Milano, cu 840 de puncte.

Urmează cartierul

Echipa din spatele EFdeN doreşte acum să transforme prototipul cu care a participat la competiţia din Versailles într-un centru de cercetare asupra tehnologiilor de eficienţă energetică, iar designul casei să fie replicat la scara unui întreg cartier. Prototipul este un o casă cu etaj, cu o suprafaţă utilă de 130 metri pătraţi şi 90 de metri pătraţi amprenta la sol, dar arată ca un etaj decupat dintr-un bloc de locuinţe. Costul construcţiei, materialelor şi echipamentelor a fost de 300.000 de euro.

În afară de pereţii exteriori, în care au intrat materiale speciale care absorb căldura pe timpul zilei şi o degajă înapoi în casă pe timpul nopţii, şi care au fost aduse din Elveţia, toate piesele din casă se găsesc pe piaţa românească.

"Ce am livrat pentru această casă sunt soluţii disponibile pe piaţa din România. Ideea în sine este un prototip, dar se bazează pe soluţii deja testate aici", a spus Petre Butu, vicepreşedinte Schneider Electric, sponsor al mai multor echipe din Solar Decathlon, inclusiv EFdeN.

Pentru proiectul românesc, compania a furnizat echipamentele de distribuţie a energiei, invertorul care transformă curentul continuu produs de panourile fotovoltaice în curent alternativ destinat consumului casei, şi o soluţie de management al energiei, prin care consumatorii pot fi controlaţi de la distanţă, printr-o aplicaţie de smartphone sau tabletă.

La scară industrială, un apartament bazat pe prototipul înscris în concursul de la Versailles ar costa 120.000 de euro, spun membrii EFdeN, care au realizat şi o schiţă a unui complex de locuinţe care ar putea fi amplasat într-o zonă "brownfield" din interiorul unui oraş. Cartierul imaginat ar urma să fie format din 46 de clădiri alcătuite din parter şi patru etaje. La parter ar funcţiona un spaţiu comercial, iar etajele ar avea trei sau patru apartamente formate din diferite combinaţii ale camerelor din prototip (garsonieră, două şi trei camere).

Reprezentanţii echipei spun că proiectul a atras interesul unui dezvoltator imobiliar din Braşov, dar că alţi potenţiali investitori s-au arătat sceptici că proiectul ar fi vandabil, în special din cauza costului mare al instalaţiilor din interiorul casei. Totuşi, potrivit calculelor studenţilor, investiţia în cartier ar costa 28 milioane de euro, dar dezvoltatorul ar putea vinde proiectul finalizat cu 42 milioane de euro.

 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO