Nicolae Boţu, profesor în cadrul Facultăţii de Construcţii şi Instalaţii al Universităţii Tehnice Gheorghe Asachi din Iaşi, spune că lotul al treilea al autostrăzii Orăştie-Sibiu, între Sălişte şi Cunţa, care s-a crăpat la doar 10 zile de la inaugurare, a beneficiat de un studiu de fezabilitate “de foarte proastă calitate”.
“Nu s-au făcut foraje (înainte de începerea execuţiei tronsonului – n.red.), studiul de fezabilitate a fost de foarte proastă calitate”, spune Boţu. Cu alte cuvinte, un studiu de fezabilitate realizat corect ar fi trebuit să aibă la baza un studiu geotehnic detaliat, care necesită foraje, prelevări de probe de pământ şi de apă, dar şi încercări geotehnice fizice şi mecanice în laboratoare autorizate. În acest context, studiul de fezabilitate nu a prevăzut alunecările de teren, motiv pentru care după începerea construcţiei, firma care a lucrat pe acest tronson, Impregilo din Italia, a fost nevoită de demoleze o parte din construcţie din cauza alunecărilor de teren şi să găsească soluţii care să nu pună în pericol circulaţia odată ce proiectul urma să fie finalizat.
CNADNR nu a răspuns până la momentul publicării acestei ştiri la solicitarea ZF privind numele firmei care a realizat studiul de fezabilitate pentru acest tronson de autostradă.
Profesorul de la facultatea ieşeană mai spune că potenţialele alunecări de teren care vor mai apărea nu vor afecta însă autostrada. “Alunecări vor mai fi, pentru că lucrările de consolidare nu au fost terminate”.
El adaugă că fisura care a apărut în urmă cu câteva zile pe o porţiune de 20-30 de metri pe tronsonul de autostrada între Sălişte şi Cunţa nu are legătură cu alunecările de teren. “Crăpăturile sunt cauzate de vicii de execuţie în zona respectiveă. S-a injectat lapte de ciment în adâncime. În mod normal nu trebuia să apară aceste crăpături, care probabil se datorează unei compactări insuficiente a stratului de fundaţie pentru asfalt”, afirmă Boţu. El adaugă că e posibil să mai apară şi alte crăpături.
“Dacă studiul de fezabilitate era corect realizat, nu trebuia să apară probleme nici în proiectare, nici în execuţie sau exploatare. Studiul de fezabilitate a fost făcut fără analize geotehnice. Terenul e dificil, iar în contact cu apa, argila de Sibiu îşi pierde caracteristicile. Ar fi trebuit făcute pante mai line”, afirmă Boţu. Profesorul universitar, care a mers ieri pe tronsonul de autostradă dintre Sălişte şi Cunţa, mai spune că în prezent se fac lucrări la terasamente pe această şosea, dar că circulaţia nu este afectată. “Nu vor fi, în proporţie de 90%, probleme legate de alunecările de teren. Şoseaua nu va fi afectată”, spune el.
