Proprietăţi

Regii români ai asfaltului au câştigat în 2011 cel puţin jumătate din contractele de 2,4 mld. euro pentru infrastructură rutieră

Regii români ai asfaltului au câştigat în 2011 cel puţin jumătate din contractele de 2,4 mld. euro pentru infrastructură rutieră

Autor: Andreea Neferu

11.02.2012, 17:29 1454

Câştigurile regilor români ai asfaltului pentru autostrăzile şi drumurile pe care le-au construit sau reabilitat au rămas semnificative şi în 2011, în ciuda anului prost despre care se plânge mai toată lumea. De fapt, pentru drumari nu prea a existat an prost nici în criză, nici înainte, iar viitorul sună destul de bine.

Nume precum Dorinel Umbrărescu sau Costel Căşuneanu au devenit extrem de cunoscute în ultimii ani pentru contractele bănoase pe care le-au avut cu statul pentru construcţia de şosele. Având în vedere că anul trecut Ministerul Transporturilor a scos la licitaţie zeci de proiecte de autostrăzi şi drumuri, iar şantierele începute cu câţiva ani în urmă au intrat în proces de construcţie la foc continuu, şi încasările "regilor asfaltului" au fost pe măsură.

Dorinel Umbrărescu, omul de afaceri de la Podu Turcului, judeţul Bacău, care deţine firmele Spedition UMB şi Tehnostrade, conduce detaşat topul antreprenorilor români care au încasat anul trecut cei mai mulţi bani de la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). Spedition UMB, constructorul fanion al lui Umbrărescu, a primit în 2011 peste 290 de milioane de euro pentru lucrări la autostrăzi precum Moara Vlăsiei-Ploieşti şi Timişoara-Lugoj sau la drumuri naţionale precum DN 12 Chichiş-Topliţa. Deşi în 2010 cifra de afaceri a companiei băcăuane scăzuse cu peste un sfert, la puţin peste 161 de milioane de euro, încasările de anul trecut de la CNADNR arată că, cel mai probabil, în 2011 Spedition UMB aproape şi-a dublat business-ul. Iar situaţia arată din ce în ce mai bine pentru omul de afaceri băcăuan: în ultimul an şi jumătate a semnat contracte de cel puţin 530 de milioane de euro cu statul pentru şosele, potrivit unor calcule ale BUSINESS Magazin pe baza comunicatelor de presă emise de CNADNR şi Ministerul Dezvoltării Regionale (care se ocupă de reabilitarea drumurilor judeţene şi locale din ţară) de-a lungul ultimelor 18 luni.

Şi omul de afaceri Nelu Iordache, prin firma Romstrade, a primit anul trecut sume importante de la compania de autostrăzi, deşi se află la distanţă considerabilă de Dorinel Umbărescu. Astfel, constructorul giurgiuvean controlat de Nelu Iordache, care deţine printre altele şi operatorul aerian low-cost Blue Air, a încasat în 2011 peste 108 milioane de euro numai pentru lucrările realizate la drumuri naţionale şi autostrăzi.

"Încasările au fost mai bune anul trecut, într-adevăr. În 2010 nu s-au făcut atât de multe investiţii la capitolul infrastructură, dar anul trecut s-au investit bani, s-au lansat noi licitaţii. Sperăm să fie la fel şi în 2012", spune Gheorghe Răcaru, director de strategie în cadrul grupului de firme controlat de Nelu Iordache, cu activităţi în construcţii, transport aerian şi agricultură. Astfel, anul 2011 ar putea compensa pentru anul anterior, când afacerile constructorului giurgiuvean Romstrade practic s-au înjumătăţit, până la 134,5 milioane de euro. Printre contractele de referinţă ale firmei lui Nelu Iordache se numără autostrada Nădlac-Arad sau DN 6 Alexandria-Craiova.

În topul constructorilor locali care au încasat anul trecut cei mai mulţi bani de la compania de autostrăzi şi drumuri naţionale apar şi nume precum Costel Căşuneanu, care controlează PA&CO International, sau Dan Beşciu şi Sorin Vulpescu, acţionari ai constructorului Euro Construct Trading 98. Chiar dacă sumele sunt mult mai mici faţă de cele încasate de Umbrărescu, spre exemplu, acestea nu sunt deloc neglijabile: Căşuneanu a luat aproape 25 de milioane de euro de la CNADNR anul trecut, în timp ce Beşciu şi Căşuneanu au încasat aproape dublu: peste 48 mil. euro. În liga regilor asfaltului au început să-şi facă loc în ultimii ani şi fraţii Alexandru şi Traian Horpos, acţionari majoritari ai constructorului bucureştean Straco Grup, care s-a dezvoltat în primă fază în special prin contractele cu primăriile din Capitală. Straco a intrat puternic însă pe piaţa construcţiilor, dezvoltându-se după modelul altor constructori români care au reuşit să înregistreze în ultimii ani creşteri spectaculoase ale cifrelor de afaceri, în condiţiile în care afacerile cu statul în domeniul infrastructurii s-au dovedit extrem de bănoase. Straco Grup, înfiinţată în 2003, a avut o evoluţie ascendentă, având în vedere că a reuşit să crească de la o cifră de afaceri de 578.000 de euro în 2003 la 50,7 de milioane de euro în 2010, adică de peste 85 de ori, potrivit informaţiilor de la Ministerul Finanţelor. Anul trecut, Straco Grup a încasat peste 25 de milioane de euro de la CNADNR, dar în 2012 compania fraţilor Horpos ar putea primi de la CNADNR sume mai mari, având în vedere că lucrează la două proiecte importante: autostrăzile Deva-Orăştie şi Sibiu-Orăştie.

Pe de altă parte, Delta ACM, companie controlată de omul de afaceri bucureştean Florea Diaconu, a încasat facturi de puţin peste 11 milioane de euro anul trecut de la CNADNR. Compania a avut în 2010 afaceri de 91 milioane de euro, cu 18 milioane de euro mai mult faţă de anul anterior, dar încă mult sub nivelul anului 2007, când Delta ACM a realizat venituri de peste 150 milioane de euro. Delta ACM a câştigat anul trecut un contract de construcţie a unei autostrăzi în Irak, în valoare de 66,7 milioane de dolari (47,8 milioane de euro), dar şi un contract de 215 milioane de euro pentru construcţia tronsonului de metrou Râul Doamnei-Eroilor din Capitală, la care lucrează alături de firmele Astaldi, FCC Construccion şi AB Construct. Diaconu estima la mijlocul anului trecut că Delta ACM va înregistra în 2011 o cifră de afaceri de circa 100 de milioane de euro, în creştere cu circa 10% faţă de 2010.

Trăgând linie, la finalul anului 2011 regii români ai asfaltului au câştigat cel puţin jumătate din contractele de 2,4 miliarde de euro atribuite anul trecut în infrastructura rutieră de Ministerul Transporturilor şi Ministerul Dezvoltării, potrivit unei estimări a BUSINESS Magazin. De cele mai multe ori, antreprenorii români din construcţii nu s-au concurat unii pe alţii în licitaţiile mari de drumuri (cu excepţia autostrăzilor) , ci au rămas "aproape de casă", mizând pe avantajul terenului propriu.

Spedition UMB şi Tehnostrade, cu sediul în Bacău, au câştigat în 2011 contracte de cel puţin 388 milioane de euro în regiunea Moldovei, în timp ce Romstrade, cu sediul în judeţul Giurgiu, a ales zona de sud, Oltenia şi Muntenia, unde şi-a adjudecat proiecte de cel puţin 258 milioane de euro.

Situaţia este similară în cazul constructorului Straco Grup din Bucureşti, care anul trecut a câştigat proiecte de cel puţin 111 mil. euro în Muntenia.

În 2012, se anunţă noi proiecte de infrastructură care le-ar putea face cu ochiul antreprenorilor români din construcţii. Este vorba de 111 kilometri de autostrăzi în valoare estimată de circa 1,1 miliarde de euro pe care Ministerul Transporturilor are în plan să îi scoată la licitaţie în prima parte a anului 2012, dar şi de alte proiecte de reabilitări de drumuri naţionale, judeţene sau locale. CNADNR a scos la licitaţie până acum un tronson de autostradă de 8,7 kilometri, cu o valoare de circa 73- 80,3 milioane de euro, pe ruta Gilău-Nădăşelu, care face parte din Autostrada Transilvania. Urmează noi licitaţii, noi şantiere, dar şi proiecte demarate anul trecut pentru care firmele de construcţii vor încasa cel mai probabil sume importante de bani. Viitorul sună roz. Cel puţin pentru regii asfaltului.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO