Constructii & Imobiliare

Restanţele guvernului Ponta la “semestrul european” conduc la amenzi usturătoare

Restanţele guvernului Ponta la “semestrul european”...

Autor: Alexandru Nazare

27.04.2015, 16:21 532

Publicarea recentă de către Comisia Europeană a raportului de ţară asupra stării economiei, alături de un bilanţ aprofundat (in-depth review) privind dezechilibrele economice, marchează un moment important în istoria economiei româneşti: iniţierea supravegherii macroeconomice permanente a Bruxelles-ului. Guvernul României ar trebui să trateze proactiv acest instrument, nu să îl ignore.

Mecanismul de coordonare a politicilor economice aplicat tuturor statelor membre cu scopul atingerii obiectivelor de dezvoltare pe termen lung, aşa cum sunt înscrise în programul Europa 2020, este intitulat “Semestrul European” şi a fost agreat în 2010 în cadrul ECOFIN (Consiliul miniştrilor de finanţe din UE), fără prea mare entuziasm, ca orice altă cedare de suveranitate. Experienţa nefericită a implementarii “Pactului de stabilitate şi creştere”, unanim deplânsă, alături de adâncirea crizei impunea o altă abordare. Îmi amintesc şi acum comentariile formulate în ECOFIN de către marile state membre, îndeosebi Germania şi Franţa, care se întrebau care vor fi scopul, limitele şi competenţele intervenţiilor europene în elaborarea politicilor bugetare naţionale. De aceea, în cadrul „Semestrului European” a fost introdus un nou mecanism de supraveghere, Procedura de Dezechilibru Macroeconomic - care  permite depistarea timpurie a dezechilibrelor macroeconomice care ar putea afecta un stat membru sau Uniunea, precum şi corectarea acestor dezechilibre. Nu atât definiţia e importantă, cât practica. Constatăm deseori din partea UE o aplicare cel puţin generoasă sau inovativă a procedurilor când vine vorba de  noile state membre, de aceea, establishment-ul politic de la Bucureşti, îndeosebi Guvernul, dar şi Parlamentul, ar trebui să ia în serios şi să se adapteze corespunzător noii politici a Bruxelles-ului.

Totuşi, cât de relevant este acest mecanism pentru România? Dacă judecăm după publicitatea evenimentului n-ai spune că e mai mult decât un alt document între sutele produse de Comisie an de an. Pe cât de discret pe atât de important însă, pentru că nu este strict o altă evaluare statistico-academică, ci un mecanism de alertă. Bruxelles-ul aşadar nu se mărgineşte doar să sublinieze dezechilibrele, ci formulează recomandări specifice de ţară şi urmăreşte implementarea lor. Spre exemplu, faţă de cele 8 recomandări  formulate de Consiliu în 2014 Romania are un progres limitat spre inexistent, după cum descrie pe larg anexa la raport. Acestea nu fac decât să confirme un context exploziv în relaţia cu creditorii internaţionali, după două eşecuri consecutive de încheiere a evaluărilor troicii FMI/Comisia Europeană/Banca Mondială. Nota bene, aceasta este o premieră în istoria relaţiilor României cu FMI. Acordul fiind tehnic deraiat, Comisia Europeană foloseşte toate instrumentele din dotare să marcheze momentul, aşa se explică poate şi recenta introducere a României în procedura de dezechilibru macroeconomic. Într-adevăr nu suntem singurii în această situaţie, şi alte state membre sunt încadrate în procedura de dezechilibru, dar acestea gestionează situaţia transparent şi eficient şi vor reuşi mai uşor să evite amenzile Comisiei Europene.

Inutil încearcă ministrul Teodorovici să dreagă busuiocul declarând că “ministerul” şi-ar dori un nou acord, atât timp cât oficialii FMI şi CE sunt lămuriţi că Guvernul condus de Victor Ponta a făcut tot ce i-a stat în putinţă să prevină buna derulare a actualului acord. De reţinut că nici în 2013 Comisia Europeană nu a mai dorit un nou acord cu România, deoarece Guvernul Ponta nu convinsese că vrea într-adevăr continuarea reformelor, ci că, mai degrabă, doreşte folosste imaginea FMI şi a Comisiei pentru validarea unor măsuri economice îndoielnice.

Modernizarea mecanismelor de supraveghere financiară europeană impune o reacţie naţională articulată şi nu jocuri ieftine fiscal-electorale. Până la sfârşitul lunii aprilie trebuie să răspundem recomandărilor CE prin măsurile din Programul Naţional de Reformă, care urmează a fi trimis la Bruxelles. Tocmai de aceea am lansat, printr-o scrisoare deschisă adresată preşedintelui Camerei Deputaţilor, o provocare pentru partidul de guvernământ să organizeze anual, în Parlament, o dezbatere privind starea economiei româneşti, imediat după publicarea acestor rapoarte de ţară, astfel încât întreaga clasă politică, alături de specialişti în domeniu, să formuleze un răspuns coerent şi asumat colectiv. Ca o paralelă cu un mecanism deja cunoscut de publicul larg, nu îşi imagina nimeni în 2006 că un mecanism de “verificare” cum era prezentat MCV-ul va atrage după sine blocarea accesului României în spaţiul Schengen. Aşadar, inadaptarea sau ignorarea acestor mecanisme atrage după sine consecinţe greu de evaluat pe termen mediu şi lung, iar clasa politică trebuie să acţioneze responsabil în întregul său.

 

Alexandru Nazare este fost ministru al transporturilor din partea PD-L şi actualmente deputat PNL.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO