Dolarul se îndreaptă cu paşi rapizi spre paritatea cu euro: Moneda americană a ajuns vineri la un nou maxim istoric după ce a crescut cu 2% într-o săptămână. Cursul anunţat de BNR

Efectele deciziei Rezervei Federale americane de a merge accelerat pe drumul creşterii dobânzilor s-au simţit imediat: piaţa obligaţiunilor chinezeşti a intrat în cădere liberă, monedele economiilor emer­gente s-au devalorizat, iar analiştii vorbesc mai aprins de ajungerea la paritate a cursului euro/dolar.

Pentru americani, decizia Fed de a ma­jora dobânda după un an de pauză şi de a sugera că ur­mea­ză alte trei majorări anul viitor, în loc de două, nu poate reprezenta decât un vot de încre­dere dat celei mai mari eco­nomii a lumii.

Încrezători sunt şi unii dintre şefii celor mai mari companii americane, cum ar fi cel al General Electric. La fel şi analiştii, care cred că sti­mulul bugetar pro­mis de preşedintele ales Donald Trump va da un impuls suplimentar eco­nomiei, măcar pe termen scurt. Şi Banca Angliei crede că angajamentul lui Trump de a majora cheltuielile gu­ver­namentale va fi bun pentru eco­no­mia americană şi în cele din urmă pen­tru economia globală, după cum no­tează The Guardian. Temerile Băncii Angliei vin din altă parte - Brexitul.

Fed a ridicat costurile de împrumut cu 25 de puncte de bază, la 0,5% - 0,75%, iar analiştii au luat în calcul noi creşteri în următorii doi-trei ani. Decizia a trimis euro aproape de cel mai redus nivel al ultimilor 14 ani în raport cu un dolar plin de energie.

De altfel, schim­barea anunţată pent­ru politica monetară americană a mişcat mai toate pieţele, de la acţiuni şi obli­gaţiuni la aur şi petrol.

Ascensiunea dolarului a provocat cea mai mare retragere de capital de pe pie­ţele emergente de după victoria lui Trump în alegerile americane. De altfel, agen­ţia de rating Moody’s a avertizat că de acum pieţele emergente sunt vulne­ra­bile la ieşirile de capital. Majorarea do­bânzii în SUA reflectă întărirea eco­no­miei ameri­ca­ne, ceea ce pe de o parte va fi benefic pen­tru economiile emer­gen­te, iar pe de alta le face pe acestea mai vulne­rabile la volati­li­ta­tea fluxurilor de capital, explică agenţia.

Dintre monedele emergente desta­bi­lizate de decizia Fed, rubla rusească şi ran­dul sud-african au suferit cele mai mari pierderi.

În China, cea mai mare economie emer­gentă, o cursă nebună de pe piaţa obligaţiunilor s-a întrerupt brusc. Yieldul datoriilor cu scadenţa la 10 ani a crescut ieri cu 22 de puncte de bază (la obligaţiuni yieldurile evoluează în direcţia opusă preţurilor), un salt record, în condiţiile în care yenul în cădere şi înăsprirea politicii mo­netare în SUA au lovit aşteptările pen­tru relaxarea politicii monetare în Chi­na, scrie Bloomberg. Acestor factori negativi li se adaugă alţii, cum ar fi date recente care arată accelerarea inflaţiei, accelerarea ieşirilor de capital şi reducerea lichidităţii.

Banca Centrală a Chinei, care a ars anul acesta echivalentul a 279 mld. dolari din rezerve pentru a stabiliza yuanul, a lăsat moneda să atingă cel mai redus nivel de după 2008 în raport cu dolarul.

Teama de un plonjon mai mare, mai impredictibil, al yuanului s-a instalat şi re­pre­zintă unul dintre cele mai mari riscuri pen­tru pieţe, cred analiştii de la Goldman Sachs. „În aceste condiţii cel mai mare risc, este ca pieţele să se întreacă pe si­ne şi să împingă dolarul mai sus într-un in­ter­val scurt de timp, ceea ce ar putea pro­vo­ca accelerarea ieşirilor de capital din Chi­na, destabilizarea yuanului şi reduce­rea ape­ti­tului pentru risc pe pieţele internaţionale.“

Revenind în SUA, decizia Fed şi co­men­tariile reţinute ale preşedintelui in­sti­tuţiei Janet Yellen arată că, cel puţin deo­cam­dată, Yellen şi Trump nu sunt pe curs de coliziune. Un conflict nu ar face bine încrederii. Banca centrală a SUA stă în mare parte singură în înăsprirea activă a poli­ticii monetare, ceea ce împinge în sus dolarul. Băncile centrale din Norvegia, Coreea de Sud, Elveţia şi Marea Britanie au menţinut ieri dobânzile.