Arts & Design

A studiat filosofia, dar a creat unul dintre cele mai curajoase brand-uri de mobilier, cu vânzări în SUA sau Malaezia: "Nu sunt piese comerciale, dar pentru noi este în regulă aşa. Lumea este mare"

19 iul 2016 3797 afişări de Roxana Petrescu
Din aceeaşi categorie

La Romanian Design Week (20 mai-5 iunie, n.red.), poate cel mai important eveniment dedicat creativităţii locale din domeniul design-ului, chiar la parterul unde se ţinea expoziţia principală era o mare înghesuială de obiecte. Gălăgie. Toate cereau atenţia, toate spuneau o poveste, dar vocile unora se ridicau deasupra celorlalte. O masă enormă, cu un blat de lemn greu, sprijinit pe un picior în formă triunghiulară tot din lemn, dar scăldat în metal, domina însă spaţiul. A fost singurul obiect în faţa căruia m-am oprit. Era un fel de masă a tăcerii pentru că în jurul ei se făcea linişte. Pe colţul său, mic, pe o plăcuţă metalică scria geometric Materia. Aceasta este povestea Materiei şi a filosofiei din spatele ei.

„Am studiat filosofia şi am un doctorat în ştiinţe politice, dar întotdeauna m-au fascinat arhitectura şi designul. Eu sunt însă un autodidact. De fapt, am fost şi sfătuit să nu mă duc la şcoală pentru că inevitabil te formezi în anumite şabloane“, spune Cristian Branea, cel care a inventat Materia, unul dintre cele mai curajoase experimente din domeniul producţiei de mobilier din România.

Fascinaţia pentru design s-a potrivit perfect cu dorinţa de a face ceva pe cont propriu, iar în 2013 a apărut şi o oportunitate financiară care avea să ducă la MATERIAlizarea acestei pasiuni.

„Eram în timpul doctoratului când am auzit de campania desfăşurată de Petrom, Fabricat în Ţara lui Andrei. Mi-am zis că acesta este momentul cel mai potrivit să încep o afacere, aşa că am vorbit cu doi prieteni, dintre care unul deja avea experienţă în zona de antreprenoriat şi am depus proiectul. Am ajuns printre cei 20 de semifinalişti şi în 2013 am obţinut finanţarea. A fost vorba de 32.000 de euro, iar în februarie 2014 deja aveam înregistrată firma. Suma iniţiala a fost dublată prin contribuţiile noastre.“

Odată înfiinţată firma, a început căutarea unui om care avea să devină cheie pentru tot ce înseamnă Materia azi.

„Primul angajat pe care l-am căutat a fost un inginer în industria lemnului, un om tehnic, care să înţeleagă procesele tehnologice şi să compenseze lipsa noastă de cunoştinţe în domeniu. Călin Oltean a devenit astfel omul nostru de bază, omul care lucrează cu mâinile, aşa cum a lucrat şi tatăl său.

L-am găsit în Braşov, la singura Facultate de Inginerie a Lemnului din ţară.“

Primele obiecte au fost realizate într-o hală din Târgovişte şi au fost nişte mese din stejar recuperat. Blatul masiv era aşezat pe niste blocuri acrilice transparente pentru un efect de plutire. 

„Brandul Materia descrie foarte bine direcţia estetică pe care noi o urmărim. Este o linie minimalistă cu accent pe materialitatea obiectelor. Lucrăm cu lemn, lemn recuperat, cu marmură, cu alamă şi bronz, materiale naturale şi valoroase. Explorăm foarte mult zona prelucrării materialelor cu tehnici tradiţionale sau inedite, de la patinarea sau argintarea bronzului, trecând prin ebonizarea lemnului de nuc, până la finisarea şi colorarea şi texturarea lemnului prin ardere - o tehnică tradiţională japoneză numită Shou Sugi Ban. În colecţia capsulă cu obiecte negre nu am folosit deloc vopsele sau baiţuri, culoarea şi textura lemnului vin doar din folosirea acestei tehnici. Astfel piesele noastre sunt aproape imposibil de reprodus.“

Cu un astfel de arsenal, în septembrie Materia a participat la primul târg, la BIFE-SIM, Târgul Internaţional de Mobilă din Bucureşti. 

„După participarea la primul târg au început să vină şi comenzile. Cele mai multe veneau de la arhitecţi care făceau amenajări interioare, fie rezidenţiale, fie comerciale. Un an firma s-a mişcat prin proiecte la comandă. Practic, noi făceam execuţia, dar linia de design era creionată de client. În acest timp am lucrat la o nouă linie de obiecte concepută de noi.“

În ianuarie, anul acesta, Materia a ajuns la Köln, primul mare târg de mobilă din an, acolo unde se dau tendinţele care mai târziu se conturează la Milano şi Paris.

„Anul acesta, în ianuarie am participat la târgul de mobilă de la Köln. A fost prima noastră ieşire la un târg internaţional al industriei. În plus, acesta este unul dintre cele mai mari evenimente de acest gen, alături de târgul de la Milano şi Maison et Objet de la Paris. Köln este important pentru că acolo se dă startul în fiecare an. A fost foarte bine, a fost o experienţă din care am învăţat enorm despre cum se vinde, despre ce se vinde, despre specificul multor pieţe. Noi ne aşteptam să primim comenzile de la clienţi europeni, dar cele mai importante cereri au venit din SUA, Arabia Saudită sau Malaezia. Am primit comenzi chiar la târg, pe loc. Acum deja unele obiecte sunt pe drum. Din SUA deja avem a doua comandă. Ţin minte că ne-au luat tot ce aveam la stand, mobilier şi decoraţiuni.“

Participarea la târg a schimbat radical şi mersul afacerii.

„Dacă în 2015 executam piese urmărind liniile de design date de alţii, anul acesta este exact invers. Facem numai piesele noastre. Se spune că la primul târg nu vinzi. La al doilea cumpărătorii sunt curioşi dacă ai rezistat un an şi abia la a treia prezenţă cumpără ceva. Noi am reuşit să vindem de la prima prezenţă.“

După Köln a urmat Romanian Design Week, un eveniment care de la an la an arată mai bine, cu un conţi­nut din ce în ce mai interesant, care a început să atragă exact acele priviri care contează.

„Cred că ceea ce se întâmplă la Romanian Design Week este foarte bine. Am fost chiar impresionat de organizarea de anul acesta. În plus, a venit multă media de specialitate. De exemplu, un blogger a pus o piesă de-a noastră pe Instagram şi a doua zi aveam 20.000 de like-uri, plus 300 de comentarii. Apoi au început să vină şi primele mailuri care se pot transforma în posibile comenzi.“

Următorul pas este Maison & Objet de la Paris şi deja Materia s-a înscris pentru târgul din Köln din 2017.

„Din 2015, tot ce mi-a rămas în minte este că la final am reuşit să facem un profit de 8.000 de lei. Nu e mult, dar am fost pe profit încă din primul an. În 2016, în primul trimestru am reuşit să facem vânzări externe de 60.000 de euro şi dorim să încheiem anul cu venituri de 250.000 euro. Piesele noastre pornesc de la câteva sute de euro pentru obiectele mici şi ajung până la 2.000-3.000 de euro pentru piesele mari. Folosim materie primă locală, dar uneori folosim şi esenţe exotice.

Produsele noastre sunt de serie mică, realizarea fiecăreia presupune un volum foarte mare de muncă manuală.“  Dincolo de participarea la târguri, Materia este în sine un business care se tranformă, aşa cum este de altfel natural cu orice organism viu.

„Mereu sunt în căutare de designeri şi design care ne-ar putea completa portofoliul, caut modalităţi de a colabora cu alţi designeri care se înscriu în estetica brandului nostru. Acum ne pre­gătim să accesăm fonduri europene pentru creşterea capacităţii de producţie. Dorim să accesăm 140.000 de euro şi dacă toate lucrurile merg bine, atunci am putea primi aceşti bani la începutul anului viitor. Ne dorim să avem un showroom, un concept store pe măsura pro­duselor noastre. Suntem acum în căutarea unui spaţiu generos, cu un aspect industrial, nu ne dorim un showroom clasic. Ne gândim la conceptul de store-in-store prin care să aducem şi produsele altor designeri în showroom-ul Materia.“ Pe cât de frumos a crescut, Materia s-a dovedit şi un business „lacom“, Cristian Branea spunând că de doi ani de zile, de dimineaţa până seara energia lui se duce numai spre cultivarea afacerii şi spre căutarea de surse de inpiraţie pentru noi modele.

 „Asta înseamnă antreprenoriat. Mă inspiră tot ce înseamnă arhitectură şi arta contemporană. În timpul liber stau pe blogguri şi site-uri de design şi arhitectură. Într-o vreme am şi pictat. Mă atrage tot ce înseamnă modernism, sunt fascinat de arhitectura brutalistă. Este un stil industrial, modernist, rough around the edges (ascuţit la colţuri, neşlefuit - n.red.).“

Stilul se dovedeşte un pic prea îndrăzneţ pentru piaţa locală, o zonă care abia acum îşi face educaţia în domeniul designului interior. O problemă? Nici­de­cum.

„În 2016, cam tot ceea ce producem se duce la export. Anul trecut era invers. Piesele în sine nu prea sunt gândite pentru piaţa locală. Sunt piese curajoase, piese statement, care atrag atenţia. Ştiu că nu sunt cele mai comerciale piese, dar avem nişa noastră pe piaţă. Pentru noi este în regulă aşa. Lumea este mare.“